Sfântul Sava

Sfântul Sava
Sveti Sava, Свети Сава
Sveti Sava Kraljeva Crkva.jpg
Date personale
Nume la naștereРастко Немањић Modificați la Wikidata
Născutcca. 1175
Stari Ras, Rascia Modificați la Wikidata
Decedat14 ianuarie 1235
Veliko Târnovo, Bulgaria
ÎnmormântatHoly Forty Martyrs Church, Veliko Tarnovo[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (pneumonie) Modificați la Wikidata
PărințiȘtefan Nemanja
Anastasia of Serbia[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriȘtefan I Prvovenčani
Vukan Nemanjić Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Serbia (1281).svg Regatul medieval al Serbiei
Marele Principat Sârbesc Modificați la Wikidata
EtnieSârbi Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiehagiograf[*]
preot
scriitor
cleric[*]
diplomat Modificați la Wikidata
Venerație
Venerat înBiserica Ortodoxă Sârbă
CanonizatBiserica Ortodoxă Sârbă
Rămășițe pământeștiCatedrala Sfântul Sava din Belgrad
Sărbătoare27 ianuarie (în cal. iulian 14 ianuarie)
PatronajeȘcolile sârbești
Semnătură
Печат светог Саве.svg
Gloriole.svg Sfinți

Sfântul Sava (în sârbă Свети Сава, cu alfabetul chirilic: Sveti Sava; c. 1175 – 27 ianuarie 1235) a fost un prinț sârb a Zahumliei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici (în sârbă sârbă Растко Немањић, cu alfabetul chirilic: Rastko Nemanjić). A fost cel mai tânăr fiu al domnitorului sârb Ștefan Nemania și astfel membru al Casei Regale Nemanjić.

Sfântul Sava a influențat literatura medievală sârbă. În 1219 a redactat prima constituție din Serbia - Nomocanonul Sfântului Sava (în sârbă Zakonopravilo).[1][2][3] A fost o compilație de drepturi civile bazat pe dreptul roman,[4][5] și legi canonice după modelul Conciliile ecumenice. Scopul era să creeze un sistem legal codificat în micul regat sârbesc și să reglementeze guvernarea Bisericii Sârbe. Însă marea sa realizarea a fost înfăptuirea unei Biserici Sârbe autocefale (independente) în calitate de biserică națională a Serbiei în 1217.

Este considerat unul din cele mai importante figuri ale istoriei sârbe și este canonizat și venerat de Biserica Ortodoxă Sârbă. Viața sa și devotamentul său personal pentru poporul sârb au fost interpretate în multe lucrări artistice din perioada medievală până în cea modernă. Catedrala Sfântul Sava din Belgrad îi poartă numele și este cea mai mare biserică din lumea ortodoxă.

În ficțiuneModificare

Dragan Micanovic interpretează rolul lui Sava Nemanjic în serialul de televiziune din 2017, „Nemanjići - rađanje kraljevine” (Dinastia Nemanjić - Nașterea unui regat).[6] Seria îl prezintă pe regele Ștefan Primul-încoronat ca principalul protagonist.[7][8]

NoteModificare

  1. ^ sr „Facultatea de Științe Juridice. Universitatea din Belgrad” (PDF). Accesat în . 
  2. ^ „Definitie: nomocanon”. DEX online. Accesat în . 
  3. ^ en John V. A. Fine Jr. (). „The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest”. University of Michigan Press. p. 118. ISBN 0-472-10079-3. Accesat în . 
  4. ^ en „THE CIVIL LAW”. . Accesat în . 
  5. ^ en „The Roman Law Library”. Accesat în . 
  6. ^ Nemanjici-radjanje kraljevine , imdb.com, accesat la 16 mai 2020
  7. ^ Nedeljnik.rs, accessed on 15-Apr-17, http://www.nedeljnik.rs/magazin/portalnews/vojin-cetkovic-o-seriji-nemanjici-pitace-se-neki-zasto-su-nasi-kraljevi-jeli-zlatnim-viljuskama-i-kasikama/
  8. ^ Blic Online, accessed on 15-Apr-17, http://www.blic.rs/zabava/vesti/blic-na-snimanju-nemanjica-vojin-cetkovic-za-ovu-ulogu-sam-se-spremao-ceo-zivot-video/hgzs8rb

Vezi șiModificare