Berthold al II-lea de Carintia
Berthold al II-lea | |
Duce al Carintiei | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1000 |
Decedat | (78 de ani) Weilheim an der Teck, Baden-Württemberg, Germania[1] |
Înmormântat | Mănăstirea Hirsau |
Părinți | Berchtillon d'Ortenau et de Brisgau[*] Luitgard von Habsburg[*][2] |
Căsătorit cu | Beatrice of Mousson[*] ()[3] Richwara de Carintia[*] () |
Copii | Herman I de Baden Berthold al II-lea de Suabia[2] Gebhard al III-lea de Zähringen[*][2] Liutgarda de Zähringen[*] Mathilda von Thurgau[*][2] Richinza de Spitzenberg[*][2] |
Religie | catolicism |
Ocupație | aristocrat |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Margraf de Verona[*] (–) Duce de Carintia (–) |
Familie nobiliară | Zähringen |
Modifică date / text |
Berthold al II-lea (n.c. 1000 – d. 6 noiembrie 1078, Weilheim an der Teck), strămoș al Casei de Zähringen (Baden) ca Berthold I de Zähringen, a fost duce al Carintiei și margraf de Verona.
Pe linie maternă, Berthold descindea probabil din familia Hohenstaufenilor, care erau conți de Ortenau, Thurgau, Breisgau și Baar.
Regele Henric al III-lea al Sfântului Imperiului Roman i-a promis Ducatul de Suabia, susținătorului său Berthold de Zähringen. Totuși, după moartea ui Henric al III-lea, văduva sa, Agnes de Poitou, în calitate de regentă, a acordat în 1057 acest ducat lui Rudolf de Rheinfelden. Drept compensație pentru renunțarea la revendicarea Ducatului de Suabia, Berthold a primit titlurile de Duce al Carintiei și Margraf de Verona. Cu toate acestea, Berthold nu a fost niciodată acceptat ca stăpân în aceste provincii.
Ca urmare a ostilității sale față de împăratul Henric al IV-lea și a faptului că a acordat sprijin ducelui Frederic I de Suabia, poziția lui Berthold se afla în pericol. În cele din urmă, familia Zähringen a reușit să își mențină titlurile.
Berthold a avut trei fii:
Lui Berthold i-a succedat în 1073 fiul său, Herman I.
Note
modificare- ^ „Berthold al II-lea de Carintia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d e The Peerage
- ^ Medieval Lands, accesat în