Bezirk Kotzman
Bezirkul Kotzman (în română Cozmeni, în ruteană Kicmań) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din nordul Bucovinei. Reședința bezirkului era orașul Cozmeni (Kotzman). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este parte a Ucrainei.
Istoric
modificareDistrictele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Bezirkul Cozmeni a fost creat în 1868 din districtele judiciare Cozmeni (Gerichtsbezirk Kotzmann) și Zastavna (Gerichtsbezirk Zastawna).[2] La data de 1 octombrie 1905, districtul judiciar Zastavna a fost separat de districtul Cozmeni și a format un nou district, districtul Zastavna (Bezirk Zastawna).[3]
În Bezirkul Cozmeni trăiau în anul 1869 76.082 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 94.633. Populația era formată în anul 1900 din: 83.419 vorbitori nativi de limba ruteană (68,9 %), 9.167 vorbitori nativi de limba germană (9,7 %), 129 vorbitori nativi de limba română (0,1 %)și 1.809 vorbitori nativi de alte limbi (1,9 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 518,80 km² și cuprindea două districte judiciare cu 53 de comune și 51 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).
| Anul | Locuitori | Vorbitori nativi de germană |
Vorbitori nativi de ruteană |
Vorbitori nativi de română |
Vorbitori nativi de alte limbi |
|---|---|---|---|---|---|
| 1869 | 76.082 | ||||
| 1880 | 81.087 | 6.064 | 72.626 | 525 | 1.787 |
| 1890 | 90.042 | 8.224 | 79.638 | 93 | 1.974 |
| 1900 | 94.633 | 9.167 | 83.419 | 129 | 1.809 |
Localități
modificareÎn anul 1910 bezirkul Cozmeni era format din districtul judiciar Cozmeni.[4]
Gerichtsbezirk Kotzman:
- Orașul Cozmeni (Kotzman în germană, Kicmań în ruteană)
- Berhomet (Berhometh am Pruth)
- Clivești (Kliwestie)
- Davidești (Dawidestie)
- Dubăuți (Duboutz)
- Gavrilești (Hawrilestie)
- Iujineț (Juzynetz)
- Ivancăuți (Iwankoutz)
- Clivodin (Kliwodyn)
- Lașchiuca (Laschkowka/Laszkowka)
- Lujeni (Luzan)
- Malatineți (Malatynetz)
- Nepolocăuți (Nepolokoutz)
- Orășeni (Oroscheny)
- Oșehlib (Oschechlib)
- Piedicăuți (Piedykoutz)
- Revacăuți (Rewakoutz)
- Șipeniț (Schipenitz)
- Șișcăuți (Schischkoutz)
- Stăuceni (Stawczan)
- Suhoverca (Suchowerchow)
- Valeva (Walawa)
- Viteluvca (Witelowka)
- Zeleneu (Seleneu)
Referințe
modificare- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
- ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1905, LIII. Stück, Nr. 139: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Errichtung einer Bezirkshauptmannschaft in Zastawna in der Bukowina“
- ^ Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 401
Bibliografie
modificare- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907