Bignoniacee
| Bignoniaceae | |
 Amphitecna macrophylla | |
| Clasificare științifică | |
|---|---|
| Supradomeniu | Biota |
| Supraregn | Eukaryota |
| Regn | Plantae |
| Subregn | Viridiplantae |
| Infraregn | Streptophyta |
| Diviziune | Tracheophytes |
| Subdiviziune | Spermatophytes |
| Ordin | Lamiales |
| Familie | |
| Bignoniaceae[1][2][3][4][5] | |
| Juss., 1789 | |
| Tip taxonomic | |
| Bignonia L., 1753 (nom. cons.[*]) | |
Modifică date / text  | |
Bignoniaceele (Bignoniaceae) sunt o familie de plante superioare angiosperme (Angiospermae) care cuprinde aproximativ 100 genuri cu circa 750 de specii exotice lemnoase arborescente, arbustive, liane, rareori ierbacee răspândite în regiunile calde ale globului. În România se cunosc numai trei specii în culturi de plante ornamentale.
Descrierea
modificareAu o tulpină erectă sau cățărătoare. Frunzele sunt mari, nestipelate, simple sau compuse, în general opuse.
Florile, de obicei mari, sunt bisexuate (hermafrodite), zigomorfe și pentamere, cu caliciul gamosepal și corola gamopetală tubuliformă, infundibuliformă (în formă de pâlnie) sau campanulată (în formă de clopot), mai mult sau mai puțin bilabiată. Androceul didinam (cu stamine cu filamente inegale) format din 5 stamine (rareori 2 stamine) dintre care 2 fertile și 3 sterile (cele superioare). Gineceul bicarpelar (cu două carpele) și sincarp (cu carpele concrescute), ovarul este superior cu placentație parietală și numeroase ovule, stil simplu. Polenizarea este entomofilă sau chiropterofilă.
Fructul este o capsulă.
Prin structura florii, bignoniaceele se înrudesc îndeaproape cu scrofulariaceele (Scrophulariaceae).
Specii din România
modificareÎn România se cultivă în scop ornamental pentru alei, străzi, parcuri, gări 3 specii ce aparțin la 2 genuri:[6][7][8][9]
- Campsis
- Campsis radicans (sin. Tecoma radicans) – Trâmbița piticilor, Trompetă, Trâmbiță, Trâmbițar
- Catalpa
- Catalpa bignonioides – Catalpă, Arborele de țigări, Vanilie sălbatică
- Catalpa speciosa
Specii din Republica Moldova
modificareFlora Republicii Moldova conține 6 specii cultivate ce aparțin la 3 genuri:[10] [11] [12]
- Campsis – Trompetă, Trâmbiță
- Campsis radicans – Trompetă, Trâmbiță
- Catalpa – Catalpă
- Catalpa bignonioides – Catalpă obișnuită
- Catalpa bungei – Catalpă Bunge
- Catalpa ovata – Catalpă ovată
- Catalpa speciosa – Catalpă occidentală
- Paulownia – Paulovnie
- Paulownia tomentosa – Paulovnie tomentosă (în prezent inclusă în familia Paulowniaceae)
Sistematica
modificare
|
|
|
|
|
Note
modificare- ^ Reveal System of Classification
- ^ Summary of recent systems of angiosperm classification[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Flowering Plants (PDF)
- ^ An Updated Classification of the Class Magnoliopsida (“Angiospermae”)[*], p. 139 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Beldie Al. Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare. București: ed. Academiei Române, 1977-1979, vol. I-II.
- ^ Ciocârlan V. Flora ilustrată a României. București: Ceres, 2009.
- ^ Flora Republicii Populare Romîne. Redactor principal: Acad. Traian Săvulescu. Volumul VIII. Editura Academiei Republicii Populare Romîne. București 1961
- ^ I. Prodan, Al. Buia. Flora mică ilustrată a României. Ediția a V-a. Editura Agro-Silvică. București, 1966
- ^ Гейдеман T. Определитель высших растений Молдавской ССР. Кишинев, 1986.
- ^ Negru A. Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Chișinău, 2007.
- ^ A. Negru, A. Ștefîrța, V. Cantemir, ..; Lumea vegetală a Moldovei . Vol. 3 : Plante cu flori - II : Clasa Magnoliopsida, subclasele, Dilleniidae, Lamiidae, Asteridae. Acad. de Științe a Moldovei Fondul Ecologic Național . ─ Chișinău : Știința, 2006