Biserica „Sfânta Treime” Șchei - Pe Tocile din Brașov

Biserica „Sfânta Treime” Șchei - Pe Tocile din Brașov (monument istoric)
Biserica „Sfânta Treime” Șchei - Pe Tocile
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxism
Tipbiserică
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateBrașov, Brașov Modificați la Wikidata
Coordonate45°37′53″N 25°34′31″E ({{PAGENAME}}) / 45.6314°N 25.5753°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicarhitectură gotică  Modificați la Wikidata
Istoric
Localizare
Monument istoric
AdresaStr. Dr. Vasile Saftu nr.57, municipiul Brașov[1]
Edificare
Data începerii construcției1813
Data finalizării1826
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-B-11557

Biserica „Sfânta Treime” - Pe Tocile din Brașov, cunoscută în mod obișnuit ca „Biserica Pe Tocile”, este o biserică ortodoxă din municipiul Brașov. Biserica este parte a unui ansamblu de monumente istorice situat în cartierul Șchei din Brașov, sub numele de Ansamblul bisericii „Sf. Treime”- Pe Tocile (cod LMI BV-II-a-B-11557).[2]

Ansamblul este format din două monumente:

Până în secolul al XIX-lea cei 4184 de credincioși ortodocși (peste 1000 de familii) din Șcheii Brașovului, după cum atestă statisticile timpului, aveau o singură biserică, biserica „Sf. Nicolae” din Piața Prundului.[3] Încă din anii 1770 locuitorii din zona Tocilelor au cerut aprobarea să construiască o nouă biserică de piatră, mai aproape de zona lor. Consiliul orășenesc săsesc a respins cererea, invocând diverse motive, în ciuda faptului că ortodocșii și-au asumat angajamentul să suporte tot costul construcției și au promis că nu vor angaja noi preoți.[4]

În septembrie 1781, în urma decretului de toleranță al împăratului Iosif al II-lea din iulie 1781, prin care se stipula, între altele, că românii puteau ridica școli și biserici dacă aveau o comunitate formată din cel puțin 100 de familii, ortodocșii au cumpărat un teren în apropierea Tocilelor. Inițial, pe acest teren a fost ridicată doar o cruce de lemn.[5]

Abia în anul 1812, pe baza decretului nr.7286 din 10 septembrie 1812, după numeroase alte demersuri, locuitorii din zona Tocilelor au obținut dreptul legal de a-și ridica biserica. Mai întâi a fost construită o capelă mică, iar în vara anului 1813 a fost finalizată o biserică de lemn. Atunci s-a înființat și o nouă parohie, iar în anul 1819 au fost construite două clădiri de locuit pentru preoți, dintre care una adăpostea și o școală elementară („pentru copiii mici de Pe Tocile”), ulterior aceasta fuzionând cu „Școalele Centrale Române greco-ortodoxe" - azi Colegiul Național „Andrei Șaguna”.[4]

În luna aprilie 1824 a început construcția bisericii de piatră după planurile inginerului șef al orașului, Andreas Dieners, printre ctitorii bisericii figurând și domnitorul Țării Românești, Grigorie Dimitrie Ghica.[3]

În vara anului 1825, biserica a fost tencuită și s-a construit turnul, în care au fost depozitate documentele referitoare la edificarea bisericii. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1826, fiind sfințită la 29 iunie 1831 de episcopul Vasile Moga. Biserica a fost renovată în anul 1855, la fel ca și zidul înconjurător, iar în 1857 a fost instalat ceasul din turn.[6]

Întrucât printr-un decret al împăratului Iosif al II-lea din 1788 era interzisă înmormântarea în biserică, parohia a cumpărat grădina adiacentă bisericii („Grădina lui Țimăn”) și a folosit-o ca cimitir. În anul 1806 s-a construit aici și o capelă mortuară. Cimitirul aparținând bisericii și având o suprafață de 2,3 hectare este cel mai mare din Șchei, mult mai mare decât cimitirul bisericii „Sf. Nicolae”. La începutul secolului al XXI-lea acesta conținea 4.000 de morminte, printre care al filologului Constantin Lacea și al compozitorului Tudor Ciortea. Aici a fost înmormântat și poetul Andrei Mureșanu în anul 1863, în ciuda protestelor credincioșilor, care se plângeau că Mureșanu era greco-catolic. În 1883 osemintele sale au fost mutate în cimitirul bisericii Cuvioasa Parascheva din Groaveri, unde se găsesc și astăzi.[5]

În cimitir se găsește și un mausoleu în stil bizantin, care comemorează eroii români căzuți în cele două războaie mondiale și care conține osemintele a aproximativ 200 de soldați.[6]

Deoarece două dintre clopotele vechi au fost luate de armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, în anul 1921 au fost instalate noi clopote.[6]

Biserica a fost renovată succesiv în anii 1945-1946, când i-a fost consolidată și fundația, apoi în 1982, din nou între 2001-2003 și ultima dată în 2010.[6][3]

Arhitectura

modificare

Biserica „Sfânta Treime” - Pe Tocile a fost construită în stil gotic, cu o navă centrală, ridicată din piatră și cărămidă, având 35m lungime, 11,5m lățime la abside și 32m înălțime. Turnul bisericii este acoperit cu plăci emailate roșii, galbene și albastre.[3]

Biserica a fost pictată între anii 1856-1857 de pictorii Mișu Popp și Constantin Lecca.[5] Lui Costantin Lecca i se atribuie pictura murală din altar, iar lui Mișu Popp o parte din iconostas și restul bisericii. Doar fresca de deasupra ușii de la intrarea dinspre nord a fost pictată mai târziu de Iosif Vasu. Pictura a fost restaurată mai întâi în anul 1913, iar între anii 2001-2003 a fost din nou refăcută de pictorul restaurator prof. Nicolae Sava.[3]

Galerie de imagini

modificare
  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e „Biserica „Sfânta Treime" Șchei -Tocile”. Protopopiatul Brașov. Accesat în . 
  4. ^ a b Oltean, Vasile; Configurația istorică și bisericească a Brașovului; Editura Andreiana, Sibiu, 2010; ISBN 9786068106199; pp. 278-281
  5. ^ a b c „Biserica Sfânta Treime din Șcheii Brașovului”. CreștinOrtodox. Accesat în . 
  6. ^ a b c d Oltean, Vasile; Configurația istorică și bisericească a Brașovului; Editura Andreiana, Sibiu, 2010; ISBN 9786068106199; pp. 284-293

Legături externe

modificare