Biserica reformată din cetate (Târgu Mureș)

Informații generale
Biserica Reformată din Cetate (Vártemplom)

Confesiune	Reformat
Jurisdicție religioasă	Protopopiatul Reformat Mureș
Țara	România
Localitate	Târgu Mureș
stat suveran	Mureș
Coordonate	46°32′48″N 24°33′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.5467°N 24.5664°E
Date despre construcție
Stil arhitectonic	Gotic (exterior, prezbiteriu), Baroc (interior)
Turle	1 (turnul clopotniței)
Înălțime turlă	50 m
Materiale	cărămidă, piatră
Istoric
Data începerii	secolul al XIV-lea
Data finalizării	1490
Localizare

Monument istoric
Adresa	Piața Bernády György 5, Târgu Mureș^[1]
Clasificare
Cod LMI	MS-II-m-A-15475.01
Prezență online	site web oficial
Modifică date / text

Biserica Cetății (în maghiară Vártemplom) este cea mai veche clădire din Târgu Mureș. Până în secolul al XIX-lea a purtat numele Biserica Mare (în maghiară Nagytemplom) în comunitate, deoarece până astăzi este cea mare biserică în oraș. Biserica este monument istoric, cu cod LMI MS-II-m-A-15475.01.

Istoric

Ridicarea și perioada franciscană

În 1230, călugări dominicani s-au stabilit la Târgu-Mureș^[2]^[3]^[4]. Mănăstirea din Târgu Mureș, cea mai estică a ordinului, apare menționată pentru prima dată în 1332. Într-un document din 1400 aflăm că s-au terminat lucrările din absida bisericii consacrate Sfintei Maria. Din același document reiese faptul că Scaunul Papal a acordat mănăstirii dreptul de pelerinaj.

De-a lungul istoriei a existat trei perioade de construcție: 1350–1370 – când a fost construită capela și mănăstirea, 1370–1400 – când s-a construit partea pentru corul bisericii și 1400–1450 – când au fost finalizate biserica și turnul.

În anul 1444 guvernatorul Ioan de Hunedoara a atribuit lăcașul franciscanilor observanți.^[5] Clădirea a rămas cea mai mare clădire franciscană până la ridicarea ansamblului mănăstiresc din Cluj în jurul anului 1490.^[6]

În secolul al XV-lea, mănăstirea a fost fortificată, invocându-se pericolul otoman, din ordinul principelui Ștefan Báthory^[6]. În 1503 este menționată casa laicelor terțiare franciscane, numite beghine^[6].

În 1525 un document relatează faptul că franciscanul Kelemen Hunyadi copiază un breviar la comandă, aceasta fiind și prima atestare cunoscută a atelierului de copiat (scriptorium) al mănăstirii. Tot în același an, cei 24 de călugări franciscani menționați în surse reprezentau o comunitate înfloritoare în rândul franciscanilor transilvăneni.^[6]

Crucifixul realizat de Veit Stoss pentru biserica franciscană din Târgu Mureș înaintea reformei protestante a fost identificat pe Valea Nirajului, în Biserica romano-catolică din Eremitu.^[7]

În 2010 s-a găsit într-o fostă groapă de gunoi din cetate sigiliul unui călugăr franciscan din Győr aflat în deplasare pentru a verifica starea mănăstirii din Târgu Mureș, așa cum se făcea în cadrul conventului franciscan, anual sau o dată la doi ani. Călugării de obicei erau trimiși din părți cât mai îndepărtate, pentru a asigura imparțialitatea raportului întocmit.^[8]

Perioada reformată

În timpul reformei protestante populația orașului a devenit în majoritate reformată, motiv pentru care fost schimbat și cultul bisericii. După ce, în 1556, franciscanii au fost alungați din oraș, clădirile claustrului au fost ocupate de orășeni. Primul preot protestant a fost Balázs Káli.^[6] În 1557 în sacristia fostei mănăstiri a început activitatea școala reformată din Târgu Mureș. După asediu, clădirile claustrului erau grav afectate, reconstrucția lor nu era în interesul orașului, dar era importantă modernizarea și extinderea cetății existente și acum. Clădirile claustrului au fost demolate, chiar și fundația acestuia a fost refolosită la construcția zidurilor orașului, construcție începută în 1611.^[9]

Între anii 1685 și 1693 contele Mihály Teleki a finanțat lucrările de reparație. Biserica a ajuns la înfățișarea de astăzi în perioada 1785-1791. Lăcașul de cult a găzduit 37 de adunări naționale, urmând să se afle că înainte de acestea, în anul 1707, Ferenc Rákóczi al II-lea a fost proclamat domnitor în urma alegerilor.

Descrierea

Biserica aparține tipului de biserici sală, fiind compus dintr-o navă și dintr-un altar, având o lungime de 52,7 metri. Nava are o lungime de 31.5 metri și o lățime de 14.2 metri. Pe fațada vestică a navei este portalul vestic, intrarea principală având două ferestre mari pe cele două părți. Portalul are deasupra un rizalit triunghiular.^[9]

Turnul este amplasat pe partea nordică a bisericii, la punctul de întâlnire dintre altar și navă și are 55 metri înâlțime și patru nivele. În interiorul turnului se află scara care conduce spre clopotele așezate la nivelul patru, unde sunt patru deschideri mari în formă de arc frânt. Sunt câteva ferestre mai mici pe partea nordică și vestică a turnului, la parter și la etajul trei, toate având ancadramente gotice simple. Deasupra nivelului patru este acoperișul, care are pe colțuri patru turnulețe și se consideră că acest turn gotic ar fi fost modelul pentru mai multe turnuri de biserici similare din zonă: Sărățeni, Leordeni, Mitrești, Ceuașu de Câmpie sau Ditrău. ^[9]

Imagini

Turnul cu ceas are 55 m înățime
În fosta clădire a mănăstirii a fost înființată în 1557 Schola Particula
Portalul gotic în arc frânt al bisericii reformate
Intrarea gotică din partea sudică cu fresca "Legenda Sfântului Leonard de Limoges"
Detaliu din fresca "Legenda regelui Ladislau cel Sfânt" în navă
Orga din prezbiteriu, opera lui Johannes Prause (1789)
Scara centrală a fost demontată în urma restaurării cetății în anii 1970

Vezi și

Fosta biserică franciscană din Piața Trandafirilor (a rămas turnul)
Fosta biserică a fraților minori conventuali din strada Köteles Sámuel (azi iezuită)
Fosta biserică franciscană din Cartierul Ady Endre (din 2006 parohie)

Note

^ Monuments database, 7 noiembrie 2017
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite M00103 p 29
^ Karácsony Márton, A Marosvásárhely róm. Kath. Gymnasium és nevelőház története, TârguMureș, 1895, p.9
^ P.György József, A ferncrendiek élete és müködése Erdélyben, Cluj, 1930
^ Zoltán Soós, Biserica reformată, Tîrgu Mureș Arhivat în 10 august 2020, la Wayback Machine., enciclopediavirtuala.ro. Accesat la 20 octombrie 2020.
^ ^a ^b ^c ^d ^e „copie arhivă”. Arhivat din original la 22 februarie 2017. Accesat în 22 februarie 2017.
^ Nyárádremete, ersekseg.ro, Arhidieceza de Alba Iulia. Accesat la 20 octombrie 2020.
^ „Știre”.
^ ^a ^b ^c Biserica reformată din cetate, Târgu Mureș Arhivat în 10 august 2020, la Wayback Machine., Enciclopedia virtuală, 16 noiembrie 2019.

Legături externe

Materiale media legate de Biserica Reformată din Cetate la Wikimedia Commons
Enciclopedia Virtuală din România: Biserica reformată din cetate Arhivat în 13 martie 2016, la Wayback Machine.
Imagini arhive despre Biserica reformată din Cetate în Fototeca Azopan

[73fc2e7f6f5a0f8622952fb685cacff6-1] Monuments database, 7 noiembrie 2017

[M00103_p_29-2] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite M00103 p 29

[3] Karácsony Márton, A Marosvásárhely róm. Kath. Gymnasium és nevelőház története, TârguMureș, 1895, p.9

[4] P.György József, A ferncrendiek élete és müködése Erdélyben, Cluj, 1930

[5] Zoltán Soós, Biserica reformată, Tîrgu Mureș Arhivat în 10 august 2020, la Wayback Machine., enciclopediavirtuala.ro. Accesat la 20 octombrie 2020.

[muzeums-6] „copie arhivă”. Arhivat din original la 22 februarie 2017. Accesat în 22 februarie 2017.

[7] Nyárádremete, ersekseg.ro, Arhidieceza de Alba Iulia. Accesat la 20 octombrie 2020.

[8] „Știre”.

[ReferenceA-9] Biserica reformată din cetate, Târgu Mureș Arhivat în 10 august 2020, la Wayback Machine., Enciclopedia virtuală, 16 noiembrie 2019.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]