Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Focșani
| Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°41′46″N 27°11′07″E / 45.69605243°N 27.18526135°E |
| Localitate | municipiul Focșani |
| Țara |  România |
| Adresa | Piața Unirii 5 |
| Edificare | |
| Data finalizării | 1660-1664 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | VN-II-m-A-06489 |
| Cod RAN | 174753.16 |
Modifică date / text  | |
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Focșani este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Focșani.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 174753.16.[2] Edificiul are un plan triconc, cu turla pe naos, cu un valoros decor de arcaturi din ciubuce.[3]
Istoric modificare
Biserica a făcut parte din ansamblul fostei mănăstiri cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" fiind ctitorită de domnitorul Țării Românesti Grigore Ghica în anul 1661. Această mănăstire a fost înălțată în partea munteană a orasului Focsani, chiar lânga hotarul ce despărțea pâna la Unirea din 1859 cele două țări. În prezent Biserica acestei manastiri se află în gradina publică a orașului Focșani.
Acestei mănăstiri i-au fost oferite danii în decursul anilor de către: Al. Ipsilanti, Duca Vodă, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Mihail Racoviță. Datorită acestor danii mănăstirea a devenit una dintre cele mai înstărite din zonă având proprietăți în Focșani cât și în zonele viticole învecinate. Mănăstirea a suferit modificări de pe urma cutremurelor, incendiilor și a năvălitorilor străini. În 1854 a ars mănăstirea, dar biserica a supraviețuit.
Arhitectură modificare
În trecut Biserica a fost construită din cărămidaă pe fundație de piatră, în formă de cruce cu 3 abside și cu împărtirea clasică: pronaos, naos și altar. Până la restaurarea din 1977 în interior s-au păstrat mici porțiuni de pictură, fațadele erau tencuite și decorate cu două rânduri de firide suprapuse. În interior erau circa 23 icoane, 9 candele, cădelnițe, obiecte de argint, cărți grecești, românești, odoare, policandru, sfetnice, veșminte. Biserica a fost restaurată după cutremurul din 1977, forma în care se află și acum.[4].
Evenimente marcante modificare
Mănăstirea a fost martora unui eveniment important. La 21 septembrie 1845 s-a oficiat cununia religioasă a domnitorului Gheorghe Bibescu cu Marițica Văcărescu-Ghica (1815-1859), fiica poetului Nicolae Văcărescu. Nas fiind Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei.
Note modificare
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
- ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, 1976, pag. 145.
- ^ Lăcașe de cult, CIMEC
