Biserica Sfinții Arhangheli din Cîrnățeni
| Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Cîrnățeni | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Hram | Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil |
| Țara |  Republica Moldova |
| Localitate | Cîrnățeni, raionul Căușeni |
| raion |  Raionul Căușeni |
| Coordonate | 46°39′9″N 29°29′30″E / 46.65250°N 29.49167°E |
| Istoric | |
| Sfințire | 1818 |
| Perioadă construcție | sec. XVIII–1818 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cîrnățeni, edificiu cunoscut în documentele vechi și drept Biserica sf. Mihail, este un monument de arhitectură din sec. XIX ocrotit de stat[1].
Istoric
modificareBiserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Cîrnățeni a fost inițial construită din lemn în sec, XVIII. Data exactă a construcției nu se știe. După 1812 biserica a fost reconstruită în piatră, iar în 1818 a fost finisată clopotnița.
Hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil era ales de mai multe biserici în acea vreme pentru a avea îngeri ocrotitori ai localității împotriva năvălirilor tătare și otomane.
La începutul sec. XX biserica dispunea de un local pentru școala bisericească, construit în 1861 și o moșie ce mărginea cu domeniul Efremov (Ponset) de la Leuntea (Grădinița)[2], cu un fond funciar de 18 ha[3].
Icoanele din catapeteasma bisericii din satul Cîrnățeni au fost aduse de la mănăstirea Curchi[4]. Catapeteasma a fost reconstruită în anii 90 de meșterul popular Anton Port din s. Popeasca[5].
Note
modificare- ^ „Registrul Monumentelor Republicii Moldova”. Guvernul Republicii Moldova. Portalul Guvernamental al Datelor Deschise. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Sergiu Bacalov (). Nobilii basarabeni de origine franceză Ponset/Poncet/ – stăpânii moșiei Leuntea din ținutul Bender. În: Studii de arhondologie și genealogie. Vol. III. Academia de Științe a Moldovei. Institutul de Istorie. p. 195.
- ^ Nicolae Stoicescu (). Anuarul Arhiepiscopiei Chișinăului, 1930,1932,1933. Tip. Eparhială, Chișinău. p. 112.
- ^ Eugen Bâzgu (). Un repertoriu al bisericilor de lemn și zid din Basarabia, alcătuit de Arhimandritul Visarion Puiu la 1920. În: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă). 2014, nr. 21(34). Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău. p. 84. ISSN 1857-0054.
- ^ „Moldova este plină de oameni creativi plini de invenții. Unul dintre ele se află în satul Popeasca”. Accesat în .