Biserica de lemn din Copand

Biserica de lemn din Copand
RO AB Copand wooden church 13.jpg
Vedere de ansamblu, foto:2009
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramSfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Localizare
ȚaraFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
LocalitateCopand
comunăNoșlac
Adresa9[1]  Modificați la Wikidata
Coordonate46°25′15″N 23°58′50″E / 46.42083°N 23.98056°E
Materialelemn
Istoric
Data începerii1803
Biserica de lemn din Copand se află în România
Biserica de lemn din Copand
Monument istoric
Adresa9
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-B-00210

Biserica de lemn din Copand, comuna Noșlac, județul Alba, datează din anul 1803. În 1856 a fost strămutată în Copand și modificată [2]. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI cod LMI AB-II-m-B-00210.

Sf. Arhanghel Mihail - pictura bisericii de lemn din Copand, județul Alba, 2009

IstoricModificare

Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului, român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonală cu trei laturi. Acoperirea interioară, a acesteia din urmă, cu o boltă semicilindrică și trei fâșii curbe, este la aceeași înălțime cu aceea a naosului, amintind o structură veche. Elementele constructive menționate, secondate de tradiție, înlătură data de 1856 pentru înălțarea bisericii, ea reprezentând de fapt strămutarea de pe deal a lăcașului străbun, amplificarea sa spre vest, împodobirea pereților prin „zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfășoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord), și procesiunea arhiereilor.

Prin lucrările de aducere a pereților în faza inițială, adică a bârnelor aparente, ar ieși la iveală, desigur, noi date, nu numai în ceea ce privește istoria monumentului, ci și arhitectura, în genere, a bisericilor de lemn.

BibliografieModificare

  • Cristache-Panait, Ioana (1987), Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Lăcașuri de cult din România

Galerie de imaginiModificare