Wikipedia

Biserica de lemn din Sic

Biserica de lemn
Poziționare
Coordonate46°56′37″N 23°54′06″E / 46.94353°N 23.90163°E ({{PAGENAME}})
Localitatesat Sic
ComunăSic
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
AdresaStr. a doua 475
Edificare
Data finalizării1731-1760
Clasificare
Cod LMICJ-II-m-B-07760
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biserica de lemn din Sic se află în localitatea cu același nume din județul Cluj. Situată pe o mică colină în partea satului numită “Jeleri” - denumire datorată populației românești care trăia în acea parte de sat - biserica are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Este datată din anul 1731, conform inscripției ce se găsește deasupra intrării în biserică. Se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI CJ-II-m-B-07760.

Interior, 2008
Biserica de lemn din Sic, foto: august: 2014.
Icoană împărătească: Deisis

În aceeași localitate a mai existat încă o biserică de lemn, cu hramul Sfântul Ioan Gură de Aur, datată din anul 1707[2], dar care nu s-a mai păstrat, fiind demolată.

Trăsături modificare

Biserica, construită din lemn de stejar, are planul dreptunghiular cu dimensiunile de 8,05 m x 5,42 m. Absida altarului este decroșată [3], poligonală și are patru laturi. În partea de sud, biserica are o prispă cu 4 stâlpi, lată de aproximativ 1,26 m. Intrarea în biserică se găsește tot pe partea de sud, încadrată de un frumos portal decorat cu rozete și frânghii răsucite. În partea de sus, portalul este ornat cu o cruce sub care se află trecut cu cifre chirilice anul construcției bisericii, 1731. Ușa bisericii este făcută dintr-o singură bucată.

În interior, așa-numita “biserică a bărbaților” (locul unde stăteau bărbații, adică naosul) e separată de “biserica femeilor” (adică pronaosul) printr-un perete din care s-au scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate.

Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști.

Biserica are o clopotniță deasupra pronaosului, clopotnița având o galerie cu parapet de lemn și un coif octogonal[4].

Pictura modificare

Pictura păstrată în naos ilustrează scene din Vechiul Testament cum ar fi răpirea la cer, în carul de foc, a Sfântului Prooroc Ilie. Din Noul Testament se pot distinge mai multe scene legate de momentul Răstignirii Domnului nostru Iisus Hristos.

În absida altarului sunt reprezentați Arhanghelii Mihail și Gavriil care o încadrează pe Maica Domnului, dar și Sfânta Treime, pictată pe spatele iconostasului. Iconostasul îi are reprezentați pe cei 12 Apostoli. În absida altarului găsim și bogate ornamente vegetale.

În ceea ce privește icoanele prezente în biserica de la Sic, sunt icoane din prima parte a secolului XVIII din care se pot aminti Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncul și Sfântul Gheorghe[5].

Note modificare

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^   PDF Ministerul Culturii și Cultelor (). „Lista oficială a monumentelor istorice din județul Cluj” (PDF). 
  3. ^ Absida decroșată este o absidă mai îngustă decât lățimea naosului.
  4. ^ (1982) Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului., pag. 215-216.
  5. ^ Dictionar de pictură veche românească din Transilvania sec XIII-XIX, Marius Porumb, Ed. Academiei Române, București 1998, pag. 367

Bibliografie modificare

Studii
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Imagini din exterior modificare

  •  
    Imagine de ansamblu
  •  
  •  
  •  
    Portalul exterior al bisericii de lemn din Sic.
  •  
    Crucea şi anul construcţiei bisericii, sculptate în partea superioară a portalului de la intrare.
  •  
    Uşa bisericii frumos ornamentată. Biserica de lemn din Sic.
  •  
    Detaliu. Biserica de lemn din Sic.
  •  
    Îmbinare. Biserica de lemn din Sic.
  •  
    Îmbinare 2. Biserica de lemn din Sic.
  •  
    Fereastră. Biserica de lemn din Sic.
  •  
    Detaliu 2. Biserica de lemn din Sic.
  •  
    Decroșul absidei altarului
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Imagini din interior modificare

  •  
    Portalul interior al bisericii de lemn din Sic.
  •  
    Uşa bisericii de lemn din Sic. Faţa posterioară.
  •  
    Intersecţia dintre grinda centrală şi arc-dublou
  •  
  •  
  •  
  •  
    Icoană împărătească: Maica Domnului cu Pruncul
    >
  •  
    Uşile împărăteşti: Buna Vestire; Evangheliştii
  •  
    Icoană împărătească: Arhanghelul Mihail
  •  
    Sf. Ilie. Pictură din biserica de lemn din Sic.
  •  
    Pictură 1
  •  
    Pictură 2
  •  
    Detaliu decorativ
  •  
    Pictura iconostasului
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Sic


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_de_lemn_din_Sic&oldid=15700905