Biserica evanghelică din Șercaia

Biserica evanghelică din Șercaia
Biserica evanghelică din Șercaia, comuna Șercaia, județul Brașov, foto: iulie 2019.
Poziționare
Țara	România
Clasificare
Cod LMI	BV-II-m-B-11821

Biserica evanghelică din Șercaia, comuna Șercaia, județul Brașov, a fost construită între anii 1868 și 1875. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BV-II-m-B-11821. Ansamblul casei parohiale evanghelice, aflată în imediata vecinătate a bisericii, incluzând și vechiul turn-clopotniță de la 1691, se află pe aceeași listă a monumentelor istorice sub cod LMI BV-II-a-B-11820.

Tabloul central al altarului, pictat de Samuel Herter, cu scena binecuvântării copiilor de către Isus.

Cristelnița din piatră sculptată a fost donată în anul 1859, înaintea demolării vechii biserici.

Tabloul altarului este flancat de două panouri pictate de pictorul Eduard Morres. Cel din dreapta îl reprezintă pe apostolul Pavel, iar cel din stânga pe sfântul Cristofor cu figura lui Martin Luther.

Localitatea

Șercaia, mai demult Șerpeni, Sărcaia (în dialectul săsesc Schirkojen, Širken'en, în germană Schirkanyen, Schirkengen, Scharken, în maghiară Sárkány, în latină Sarcam) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele de „Sarcam”.

Biserica

Predecesoarea actualei biserici se afla sub patronajul Sfintei Caterina și era atestată documentar în anul 1429. De-a lungul timpului biserica a suferit distrugeri repetate, fiind reparată în mai multe rânduri. Datorită stării avansate de degradare biserica a fost dărâmată și reconstruită între 1868 și 1875, după planurile arhitectului Josef Sampek din Brașov. Din motive de spațiu, biserica a fost reconstruită pe direcția nord-sud. Altarul a fost realizat după planurile inginerului orașului Brașov, Peter Bartesch. Basorelieful Cinei celei de Taină a fost realizat de profesorul de sculptură Hermann, având ca sursă de inspirație pictura lui Leonardo da Vinci.

Ansamblul de mobilier de interior datează din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, fiind, asemenea bisericii, realizat în stil neogotic. Singura piesă păstrată din biserica medievală este un sfeșnic din lemn policrom, datat 1687.

Elemente decorative din interiorul bisericii sunt treptele traforate ale scării amvonului, stranele de pe laturile altarului și cele două candelabre din fier.

Orga bisericii, în prezent nefuncțională, a fost realizată de firma timișoreană Wegenstein în 1921.

Pe latura sudică a bisericii, lipit de turnul-clopotniță, se întinde ansamblul casei parohiale evanghelice, monument istoric din secolele XVIII-XIX.

Turnul-clopotniță găzduiește mecanismul orologiului german din anul 1925 și două clopote din anii 1870 și 1923.

Bibliografie

• Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
• Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
• Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
• Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
• Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
• Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
• Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
• Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
• Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
• George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
• Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
• Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

• Șercaia, Brașov

Imagini din exterior

• 
• 
• 
• 
• 
• 

Imagini din interior

• 
  Amvonul
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•