Biserica evanghelică din Tătârlaua

Biserica evanghelică din Tătârlaua
Poziționare
Coordonate46°12′33″N 24°09′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.209162°N 24.166403°E
Localitatesat Tătârlaua; comuna Cetatea de Baltă
ComunăCetatea de Baltă
Țara România
Adresa91
Edificare
Data finalizăriisec. XV,1554
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-A-00369

Biserica evanghelică din Tătârlaua este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Tătârlaua; comuna Cetatea de Baltă.[1]


Localitatea modificare

Tătârlaua (în maghiară Felsőtatárlaka, colocvial Tatárlaka, în dialectul săsesc Taterlôch, în germană Taterloch, alternativ Tatarloch, Tatarlau ) este un sat în comuna Cetatea de Baltă din județul Alba, Transilvania, România.

Biserica modificare

Biserica evanghelică de la Tătârlaua este o biserică-sală, construită în stil gotic, pe la sfârșitul secolului al XV-lea. Materialele de construcție folosite au fost cărămida, în amestec cu piatră de râu, argilă, lemn. Nava bisericii are un plan aproximativ pătrat, cu un cor poligonal acoperit de o boltă sprijinită pe nervuri. În stânga corului se găsește un tabernacol gotic de mici dimensiuni, iar în partea dreaptă o firidă, cu un arc în acoladă, datând, probabil, din secolul XV. Pe partea exterioară a corului se mai păstrează urme vagi de frescă, asemănătoare cu cele de la Dârlos care îl înfățișează pe Sfântul Cristofor.

În trecut biserica de la Tătârlaua era înconjurată de o curtină de ziduri de apărare ale cărei urme nu se mai văd in situ.

Altarul poliptic modificare

Păstrează un valoros altar poliptic[2], opera pictorului Vincentius din Sibiu[3] și a lemnarului Simon (1508). Cuprinde 12 compoziții la care se adaugă predela[4] cu scene biblice și figuri de sfinți. Lucrare reprezentativă pentru trecerea de la gotic la renaștere.

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Imagini din exterior modificare

Imagini din interior modificare

Note modificare

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Poliptic: lucrare alcătuită din mai multe panouri (articulate) care cuprind fiecare o scenă a compoziției de ansamblu.
  3. ^ Restaurierung des Taterlocher Altars
  4. ^ Predela: partea inferioară a unei lucrări de artă reprezentând scene în legătură cu obiectul principal din tablou.

Bibliografie modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Tătârlaua
  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.