Biserica fortificată din Senereuș
Biserica evanghelică din Senereuș | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | sat Senereuș; comuna Bălăușeri |
Țara | România |
Edificare | |
Data începerii construcției | 1870 |
Data finalizării | 1873 |
Clasificare | |
Cod LMI | MS-II-a-B-15803 |
Modifică date / text |
Biserica evanghelică din Senereuș a fost construită între 1870-1873, dar turnul și incita fortificată datează din secolele XVI-XVIII. Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Biserica evanghelică (cod LMI MS-II-m-B-15803.01)
- Incinta fortificată, cu turnurile (cod LMI MS-II-m-B-15803.02)[1]
Localitatea
modificareSenereuș, mai demult Senarăuș (în dialectul săsesc Tsendersch, în germană Zendersch, Zendrisch, Senbersch, în maghiară Szénaverős) este un sat în comuna Bălăușeri din județul Mureș, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1430. Fostul sat de iobagi este situat într-o vale din partea de sud a bazinului Târnavei Mici, în amonte de Filitelnic[2].
Biserica
modificareÎn Evul Mediu, pe o colină din partea de est a satului, a fost ridicată o biserică sală având hramul Sfântul Mihail. Zidurile groase erau sprijinite de contraforturi. În anul 1870 vechea biserică a fost demolată. Într-un interval scurt de timp, până în 1873, a fost ridicată o biserică mai încăpătoare, în stil neogotic.
Sala încăpătoare este acoperită de bolți masive care se sprijină pe arce dublouri. Întreg interiorul (altarul, amvonul, balcoanele și stranele) este de factură neogotică. Din biserica medievală se păstrează turnul clopotniță, două turnuri ale incintei fortificate, în partea de nord și în cea de sud, ca și o parte a zidului de incintă. Pe una din ușile porții turnului clopotniță este inscripționat anul 1568[3].
Note
modificare- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Hermann Fabini, pag.161
- ^ Hermann Fabini, pag.161
Bibliografie
modificare- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
modificareImagini
modificare-
Biserica din depărtare
-
Nava spre altar
-
O parte din fortificaţia medievală
-
Fereastră
-
Zidul de incintă
-
Bolțile masive care se sprijină pe arce dublouri
-
Tabloul altarului
-
Strane
-
Balcon (detaliu)
-
Cheie de boltă
-
Cristelniță
-
Coroana amvonului
-
Drumul spre biserică