Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae din Bacău

Biserica Sfântul Nicolae
Informații generale
Confesiune	Catolic
Hram	Sfântul Nicolae
Jurisdicție religioasă	Episcopia Romano-Catolică de Iași
Țara	România
Localitate	Bacău
stat suveran	Bacău
Adresa	Str. Ana Ipătescu 2A
Coordonate	46°33′58″N 26°54′53″E ({{PAGENAME}})
Date despre construcție
Stil arhitectonic	romanic
Istoric
Data începerii	1845
Data finalizării	1861
Localizare

Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae este cel mai vechi lăcaș de cult catolic păstrat la Bacău, după distrugerea vechii catedrale a Episcopiei de Bacău în timpul inundațiilor din anul 1676. Actuala biserică a fost construită între 1845 și 1861 pe strada Buna-Vestire, fiind numită atunci de localnici „Bărăția”. La construcția ei a contribuit și Franz Joseph al Austriei cu 1.000 de florini. Biserica a fost consacrată în 6 decembrie 1846.

Lăcașul se află pe actuala stradă Ana Ipătescu, nr. 2A din Bacău.

Liturghii în limba maghiară

În această biserică a fost oficiată în data de 27 ianuarie 2019 prima slujbă în limba maghiară pentru ceangăii maghiarofoni de la înființarea Episcopiei Romano-Catolice de Iași, în 1884. Potrivit etnografului prezent Tinca Nistor, locuitori din aproximativ 6–8 așezări au venit în grupuri organizate, îmbrăcați în costume tradiționale, s-au rostit cântece maghiare fără rețineri iar biserica era ocupată până la refuz la ora de adorație care a precedat slujba, oficiată de preotul pensionar Ioan Ciobanu care în trecut servise la Beiuș. Presa maghiară din Ungaria a prezentat evenimentul cu caracter de surprindere. Credincioșii de limbă maghiară au posibilitatea ca în fiecare ultimă duminică din lună să se spovedească și să participe la euharistii oficiate în limba lor.

După căderea regimului comunist toate cererile de oficiere a slujbei în această limbă fuseseră respinse, iar potrivit etnografului, corespondența ținută cu diferiți lideri ai Bisericii Catolice din țară însumează două volume și intenționează să o publice. Este cunoscută poziția episcopului de Iași Petru Gherghel care a afirmat că va aproba liturghiile în limba maghiară numai în cazul în care se va convinge că cel puțin doi la sută dintre enoriași nu înțeleg limba română. Ulterior, refuzul liturghiilor maghiare a fost motivat că „limba ceangăilor nu este limba maghiară”.

Entitățile care au convins Episcopia romano-catolică de Iași asupra acestui fapt, incluzând persoane civile, figuri politice europene și Vaticanul, au declarat că vor continua să ceară slujbe în maghiară în toate satele cu ceangăi. Din cele 8 județe ale Moldovei care aparțin de Episcopia Romano-Catolică de Iași, 200 000 de credincioși sunt romano-catolici iar cei care încă vorbesc dialectul ceangăiesc al limbii maghiare sunt în număr de 30–40 000.

Potrivit jurnalistului Csaba Szabó, nu se mai credea că statul român va recunoaște că ceangăii maghiari nu sunt români și că limba maternă le este maghiara. Același jurnalist a fost de acord că evenimentul și vizita papei Francisc în țară reprezintă o lovitură de imagine pentru episcopie, care trebuie să răspundă presei internaționale cu privire la interzicerea folosirii limbii maghiare în biserici pe motive politice sau lingvistice, în ciuda sutelor de cereri înregistrate și a datoriei episcopiei de a permite slujbe în toate limbile, cu condiția existenței cererilor. Jurnalistul a completat că în continuare perioada de interziceri va afecta și imaginea țării.

Vezi și: Ceangăi#În perioada postdecembristă.

În contextul pandemiei de COVID-19 în România, liturghia în maghiară nu a putut fi organizată în iunie 2020 cu toate că autoritățile au permis ceremoniile în biserici în 15 iunie, motivarea episcopiei fiind biserica neîncăpătoare, deși slujbele în limba română erau ținute.

Legături externe

• De Sf. Nicolae, două dintre cele mai vechi biserici ale Bacăului își sărbătoresc hramul, Ziarul de Bacău, 5 decembrie 2013. Accesat la 16 iunie 2018.