Biserici de lemn din Crișana

Bisericile de lemn din Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni.

Biserica de lemn din Brădet, Bihor, ridicată de meșterii Mândruțu și Briciu Crăciun din Țara Abrudului în 1733

După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din perioada interbelică. El a evaluat perioada anterioară,[1] a trasat necesitățile de cercetare viitoare,[2] a inventariat bisericile de lemn din Arad,[3] Bihor [4] și Hunedoara [5] și a promovat valorile lor artistice în plan național și internațional prin studii și conferințe.[6] Leontin Ghergariu a cules date valoroase despre bisericile de lemn din Sălaj începând cu anul 1924. Imaginile și documentația de pe teren împreună cu scrierile sale se păstrează în arhive, doar o mică parte fiind publicate.[7] Atanasie Popa a început în perioada interbelică publicarea unor studii monografice și a propus o primă sinteză. Reținem și prezența lui Victor Brătulescu cu un studiu despre câteva biserici din nordul Transilvaniei în 1935, pe care l-a continuat cu un valoros studiu al bisericilor de lemn din Maramureș, început în 1936 și publicat în 1941, după Dictatul de la Viena.

Perioada postbelică

modificare

Atanasie Popa a continuat studiile sale până în anii 1970, când a publicat și ultima sinteză a materialului adunat. Între timp ștafeta a fost preluată de o nouă generație, hotărâtă să extindă cercetările mult dincolo de limitele ei de până atunci. Un punct important de plecare a fost lista monumentelor istorice din 1955, care a lăsat în afara protecției autorităților un număr însemnat de biserici de lemn valoroase. Datorită entuziasmului lor un număr însemnat de biserici de lemn au fost documentate și salvate de la dispariție. Cel mai perseverent cercetător al bisericilor de lemn din Transilvania din această generație s-a remarcat Ioana Cristache-Panait, cea care a bătut drumurile multor zone, țări și județe transilvănene, adunând harnic informații din existența lor. Eugenia Greceanu a scos la lumină multe din bisericile de lemn din centrul Transilvaniei. Lui Ioan Godea îi datorăm cercetarea Crișanei. Sabin Șainelic a scris primele studii despre Codru și Chioar. Îi reținem și pe Paul Petrescu, Vasile Drăguț și Marius Porumb pentru sintezele lor.

Ultimele cercetări

modificare

Cercetarea bisericilor de lemn din ultimele decenii se distinge prin noi repertorii dar și prin unele analize, remarcabil este interesul sporit pentru aria județului Arad, unde o serie de publicații au completat repertoriul interbelic a lui Coriolan Petranu, actualizând pierderile și distrugerile din acest patrimoniu.


  1. ^ Petranu 1927:1.
  2. ^ Petranu 1924.
  3. ^ Petranu 1927:2.
  4. ^ Petranu 1931.
  5. ^ Nepublicat, vezi Petranu 1941, 4.
  6. ^ Petranu 1927, 1934, 1936 și 1939.
  7. ^ Manuscrise din 1942, 1966, 1968 și 1976 în Arhivele Naționale din Zalău.

Bibliografie

modificare
Studii vechi
  • Haas, Fr. și Schulcz, Franz (). „Die Holzkirchen im Bisthume Szatmár”. Mitheilungen der K. K. Central-Commission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale. XI: 1–14. 
  • Kiesslinger, Franz (1893/94). „Deutsche Holzkirchen im europäischen Östen”. Ueber Land und Meer. Deutsche Illustrirte Zeitung. 36 (34): 703–704.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  • Fetzer, János Ferencz (). „Régi fatemplomok Szilágymegyében”. Archaeologiai Értesítö. XVI: 243–248. 
  • Myskovszky, Ernö (). „Régi fatemplomok”. Müvészet. 1904: 301-306 ediție digitală. 
  • Tèglás, Istvan (). „Erdélyi fatemplomok”. Müvészet. 1904: 402-410 ediție digitală. 
  • Szinte, Gábor (). „A Kolozsmegyei fatemplomok”. Értesítöje. IX (1-2): 1–31. 
  • Szinte, László (). „Erdélyi fatemplomok és haranglábak”. Értesítöje. IX (3-4): 279–285. 
Studii interbelice
  • Petranu, Coriolan (). Rolul istoricului de artă. București. 
  • Petranu, Coriolan (). Die Kunstdenkmäler der Siebenbürger Rumänien. Cluj. 
  • Petranu, Coriolan (). Bisericile de lemn din județul Arad. Sibiu. 
  • Petranu, Coriolan (). Monumentele istorice ale județul Bihor. I. Bisericile de lemn. Sibiu. 
  • Brătulescu, Victor (). „Biserici din Transilvania”. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. XXVIII (84): 81–86. 
  • Petranu, Coriolan (). Noui cercetări și aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal. București. 
  • Petranu, Coriolan (). „Nouvelles discussions sur l'architecture de bois de la Transylvanie”. Revue de Transylvanie. IV (3-4): extras. 
  • Petranu, Coriolan (). „Necesități, îndrumări, idealuri și realizări în istoriografia artei românești din Transilvania”. Omagiu profesorului Ioan Lupaș: extras. 
  • Popa, Atanasie (). „Biserici de lemn din Transilvania”. Revista Institutului Social Banat-Crișana. 1942 (iunie-august): extras. 
Studii postbelice
  • Greceanu, Eugenia (). „Tipologia bisericilor de lemn din zona centrală a transilvaniei”. Monumente Istorice și de Artă. Studii și Cercetări de Istoria Artei. 1969: 27–69. 
  • Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn. Oradea: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradei. . 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din centrul și nordul județului Arad”. Revista Monumentelor Istorice. LXIV (1-2): 45–66. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Obștea transilvană, ctitor de cultură și de artă (secolul al XVIII-lea)”. Revista Monumentelor Istorice. LXV (1-2): 27–39. 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 
  • Vesa, Pavel (). Biserici de lemn de odinioară din județul Arad. Arad: Editura Gutenberg. ISBN 973-97434-7-1. 

Legături externe

modificare
Despre starea de conservare a bisericilor de lemn din Transilvania
Media

Vezi și

modificare

Format:Biserici de lemn din Crișana