Wikipedia

Blaž Arnič

compozitor sloven
Blaž Arnič
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Leutsch, Ducatul Stiria, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală[*]​ (accident rutier[*]​) Modificați la Wikidata
CopiiBlaženka Arnič-Lemež[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Socialistă Federativă Iugoslavia Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
acordeonist[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba slovenă[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Instrument(e)acordeon  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Prešeren  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Blaž Arnič (n. , Leutsch, Ducatul Stiria, Austro-Ungaria – d. , Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia) a fost un compozitor de simfonii din Slovenia.

Blaž Arnič în 1948

Născut în Luče, Stiria Inferioară, atunci în Austro-Ungaria, Arnič a crescut într-o fermă izolată lângă Muntele Raduha⁠(d) din Alpii Kamnik–Savinja. A învățat singur să cânte la acordeon, iar la vârsta de nouăsprezece ani s-a mutat la Ljubljana pentru a studia muzica.[4]

Biografie

modificare

Arnič a studiat compoziția muzicală la Conservatorul din Ljubljana, iar mai târziu (1930-1932) la Conservatorul Nou din Viena, sub tutela profesorului Rudolf Nilius, au urmat studii de compoziție avansată la Varșovia, Cracovia[4] și Paris (1938-1939).

A predat muzică în comuna Bol, pe insula Brač, Croația (1934-1935) și la Ljubljana, în Iugoslavia (1940-1943).

 
Cartela de înregistrare a lui Blaž Arnič ca prizonier în lagărul de concentrare nazist de la Dachau

Arnič s-a alăturat Partidului Comunist în 1941 și a început să colaboreze cu Frontul de Eliberare a Poporului Sloven.[5] În 1943, Arnič a fost arestat pentru opiniile sale politice, iar în 1944 a fost trimis în lagărul de concentrare de la Dachau, unde s-a îmbolnăvit grav (ajungând în cele din urmă să orbească la un ochi).[5] După Al Doilea Război Mondial, a fost numit profesor titular de compoziție la Academia de Muzică din Ljubljana, unde a predat până la moartea sa într-un accident de mașină. A căzut în dizgrația Partidului Comunist după război (și a fost exclus din partid în 1949), dar boala lui l-a scăpat de urmărirea penală în procesele înscenate (organizate politic) legate de perioada Informbiro și în procesele Dachau din Slovenia.[6][5]

Arnič a scris piese corale, lieduri, piese pentru pian și de cameră și chiar muzică de film, dar este cunoscut în special pentru cele nouă simfonii ale sale. Societatea Compozitorilor Sloveni îl consideră unul dintre cei mai mari maeștri simfonici sloveni ai secolului al XX-lea, „al cărui limbaj muzical este profund legat de spiritul pământului natal”.[7] Muzica sa a fost comparată cu cea a compozitorului austriac Anton Bruckner și clasificată drept „realism neoromantic”.[8] Arnič s-a dezvoltat dintr-o bază neoromantică, dar a evitat disonanța expresioniștilor.

Primul film pentru care Arnič a scris muzică a fost Partizanske bolnice v Sloveniji în 1948, un documentar despre o infirmerie partizană.[9] În 1955, Milan Kumar de la Triglav Film[10] a realizat un film de 452 de minute intitulat Ples čarovnic,[11][12] cu balerina Stanislava Brezovar⁠(d), care a prezentat poemul simfonic al lui Arnič cu același nume.

În 2001, poșta din Slovenia a emis o marcă poștală în onoarea sa.[13]

Lucrări principale

modificare
  • Trio cu pian (1929)
  • Uvertură la o operă comică pentru orchestră simfonică (1932)
  • Simfonia nr. 3 – DUMA pentru orchestră, bas și cor mixt (1933)
  • Simfonia nr. 5 – PARTIKULARNA (1941)
  • Simfonia nr. 6 – SAMORASTNIK pentru orchestră simfonică (1950)
  • Ples čarovnic (Dansul vrăjitoarelor), poem simfonic (1936)
  • Pesem planin (Song of the Highlands), poem simfonic (1940)
  • Gozdovi pojejo (Pădurile cântă), poem simfonic (1945)
  • Divja jaga (Wild Chase), poem simfonic (1958–1965)
  • Poemă simfonica pastorală pentru violoncel și orchestră (1960)
  • Concert pentru violă și orchestră, Op.75 (1967)
  • Concert pentru vioară și orchestră nr. 3 (1969)

Note

modificare
  1. ^ a b Blaž Arnič, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  2. ^ a b Blaž Arnič, Opća i nacionalna enciklopedija 
  3. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b Novak, Branko (). „Blaž Arnič: Slovenian Composer”. Kamnik, Slovenia. Arhivat din original la . 
  5. ^ a b c Blaž Arnič. Novi Slovenski biografski leksikon.
  6. ^ Ivanič, Martin. 1988. Dachauski procesi. Enciklopedija Slovenije, vol. 2, p. 167. Ljubljana: Mladinska knjiga.
  7. ^ Voglar, Črt Sojar (). Skladateljske sledi po letu 1900 (Composers' Traces from 1900 Onwards) (PDF). Ljubljana, Slovenia: The Society of Slovene Composers, Društvo slovenskih skladateljev. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ Rijavec, Andrej (). Twentieth century Slovene composers = Slowenische Komponisten des 20. Jahrhunderts. Edicije Društva slovenskih skladateljev. p. 33. OCLC 906259599. 
  9. ^ „Partizanske bolnice v Sloveniji”. Slovenian Film Fund (Zbirka slovenskega filma). . 
  10. ^ „TRIGLAV FILM”. www.triglavfilm.si. Accesat în . 
  11. ^ Ples carovnic la Internet Movie Database;
  12. ^ „Ples čarovnic (Dance of the Witches)”. Slovenian Film Fund (Zbirka slovenskega filma). Arhivat din original la .  Archive not available due to robot.txt.
  13. ^ „2001 Stamps: Art - Blaž Arnič”. Ljubljana: Pošta Slovenije (Slovenia Postoffice). Arhivat din original la . 

Lectură suplimentară

modificare
  • Slonimsky, Nicolas, et al. (1997) „Arnic, Blaz (1901-1970)” Baker’s Biographical Dictionary of Twentieth-Century Classical Musicians Schirmer Books, New York,ISBN: 0-02-871271-4 ;
  • Sadie, Stanley (1980) „Arnic, Blaz (1901-1970)” The New Grove Dictionary of Music and Musicians Macmillan Publishers, Londra, ISBN: 0-333-23111-2



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Blaž_Arnič&oldid=16235425