Blocada Republicii Arțah (2022–2023)
Blocada Republicii Arțah din 2022-2023 | |||||
---|---|---|---|---|---|
Parte din Conflictul din Nagorno-Karabah | |||||
Informații generale | |||||
| |||||
Modifică date / text |
Blocada Republicii Arțah a început pe 12 decembrie 2022, când azerii au blocat singurul drum care leagă republica nerecunoscută Arțah cu Armenia în zona intersecției Șuși-Karin. Această ultimă zonă este situată în zona de responsabilitate a misiunii de menținere a păcii a Ministerului Apărării al Federației Ruse. Azerbaidjanul îi nominalizează pe blocanți drept activiști de mediu.
Pe 13 decembrie, Azerbaidjanul a întrerupt și aprovizionarea cu gaze din Armenia către Artsakh. [1]
Această acțiune de blocare face parte din conflictul mai larg din Nagorno-Karabah.
Blocada
modificareÎn dimineața zilei de 12 decembrie, a devenit cunoscut faptul că la ora 10: 30 un grup de Azeri care se consideră ecologiști au blocat singurul drum care leagă Armenia De Artsakh în zona orașului Shusha. După ceva timp, acesta din urmă a instalat corturi în mijlocul drumului. Potrivit unor surse azere, organizațiile neguvernamentale de mediu desfășoară acțiunea și se plâng că nu li s-a oferit posibilitatea de a observa minele Drombon și Kașen din Arțah cu o zi înainte. Ei cer o întâlnire cu comandantul forțelor de menținere a păcii ruse, Andrei Volkov.[2]
Pe 13 decembrie, deputatul azer Rasim Musabayov a amenințat că, dacă nu li se permite să intre în minele din Arțah, Azerbaidjanul ar putea distruge mina Kașen printr-un atac cu rachete. [3]
În noaptea de 13 decembrie, Azerbaidjanul a mutat trupele interne și forțele de poliție pe secțiunea închisă a drumului. [4]
Pe 25 decembrie, zeci de mii de locuitori din Arțah au manifestat în capitala, Stepanakert, în semn de protest împotriva blocadei. [5] [6]
Pe 28 decembrie, autoritățile din Arțah au oprit activitățile miniere din Kașen, în așteptarea unei „evaluări ecologice internaționale” pentru a respinge acuzațiile azere privind daunele aduse mediului. [7] Mina Kașen, operată de Base Metals, este cel mai mare contributor corporativ și angajator privat din Arțah. [7]
Pe 29 decembrie, prim-ministrul a criticat forțele ruse de menținere a păcii pentru că nu au menținut deschise transporturile în și din Arțah și a sugerat ca rolul să fie delegat unei misiuni de menținere a păcii a Națiunilor Unite. [8]
Criză umanitară
modificareMinisterul Sănătății din Arțah a raportat că, în urmarea blocării drumului care leagă Arțah de Armenia de către Azerbaidjan, transferul cetățenilor din Arțah cu probleme grave de sănătate la Erevan rămâne imposibil. [9]
Potrivit apărătorului drepturilor omului din Arțah, din cauza închiderii drumului Arțah-Armenia în noaptea de 12 decembrie, 1.100 de persoane au fost lăsate pe drumuri în condiții friguroase de iarnă, inclusiv 270 de copii. [10]
Sediul de informații Artsakh informează că, în urma blocadei singurului drum care leagă Arțah de Armenia, comunitățile din Meț Șen, Hin Șen, Yeghțahogh și Lisagor din provincia Șuși sunt înconjurate. A devenit imposibil să livreze alimente, în special pâine și făină, precum și alte nevoi de bază pentru aceste comunități.[11]
Pe 13 decembrie, Azerbaidjanul a întrerupt aprovizionarea cu gaze din Armenia către Arțah. Agenția de furnizare a gazelor din Azerbaidjan „Azeriqaz” a negat orice fel de implicare în întreruperea furnizării de gaze. Pe 16 decembrie, oficialii din Arțah au raportat că alimentarea cu gaz a fost restabilită.
Pe 16 decembrie, Azerbaidjan a anunțat că a creat o linie telefonică pentru a ajuta populația armeană din Karabah. În aceeași zi, convoaiele de camioane ale contingentului rus de menținere a păcii cu ajutor umanitar au trecut prin partea blocată a coridorului Lachin. Pe 19 decembrie, mai multe vehicule ale Crucii Roșii Internaționale au trecut prin coridor, iar Ministerul azer de Externe a emis o declarație în care afirma că nevoile umanitare vor fi satisfăcute.[12]
Note
modificare- ^ ԱՎԵՏԻՍՅԱՆ, ԳԱԳԻԿ (). „ԱՐՑԱԽԻ ՀԱՆՐԱՊԵՏՈՒԹՅԱՆ ՊԱՏՄԱՄՇԱԿՈՒԹԱՅԻՆ ԿՈԹՈՂՆԵՐԻ ՈՒՍՈՒՄՆԱՍԻՐՈՒՄԸ «ԶՐՈՒՅՑՆԵՐ ԱՐՎԵՍՏԻ ՄԱՍԻՆ» ԹԵՄԱՏԻԿ ԴԱՍԸՆԹԱՑՆԵՐԻ ՇՐՋԱՆԱԿՈՒՄ”. Scientific Artsakh: 196–204. doi:10.52063/25792652-2022.1.12-196. ISSN 2738-2672.
- ^ „Մի խումբ ադրբեջանցիներ փակել են Ստեփանակերտ-Գորիս մայրուղին, վրաններ տեղադրել”. «Ազատ Եվրոպա/Ազատություն» ռադիոկայան (în armeană). Accesat în .
- ^ „Բաքվից արդեն սպառնում են հրթիռա-ռումբային հարվածով քանդել Կաշենի հանքը, եթե Արցախի իշխանությունները թույլ չտան նրանց մտնել հանք. Տաթևիկ Հայրապետյան”.
- ^ „Լաչինի միջանցքի տարածք են ժամանել Ադրբեջանի ՆԳՆ ներքին զորքերի զինծառայողներ և ոստիկանական ուժեր՝ «ապահովելու բողոքի ակցիայի մասնակիցների անվտանգությունը»”. infocom.am (în engleză). Accesat în .
- ^ „Thousands Rally In Karabakh Against Azerbaijani Blockade”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Accesat în .
- ^ „Thousands rally in Nagorno-Karabakh over fears for region's future”. OC Media (în engleză). . Accesat în .
- ^ a b MassisPost (). „Karabakh Authorities Suspend Mining Operations at Kashen Copper Deposit • MassisPost”. MassisPost (în engleză). Accesat în .
- ^ Reuters (). „Kremlin says it is concerned about Karabakh blockade after Armenian criticism”. Reuters (în engleză). Accesat în .
- ^ „Արցախի ԱՆ-ն ահազանգում է՝ առողջական ծանր խնդիրներ ունեցող արցախցիների տեղափոխումը Երևան շարունակում է անհնար մնալ”. «Ազատ Եվրոպա/Ազատություն» ռադիոկայան (în armeană). Accesat în .
- ^ „Այս պահի դրությամբ 1100 մարդ մնացել է ճանապարհներին ձմեռվա ցուրտ պայմաններում․ Գեղամ Ստեփանյան”. infocom.am (în engleză). Accesat în .
- ^ Shahverdyan, Lilit (). „Blockade of Nagorno-Karabakh enters second day”.
- ^ „Supplies begin to run low as Nagorno-Karabakh blockade continues”. Eurasianet (în engleză). . Accesat în .