Bremen
Bremen (în germană Stadtgemeinde Bremen precum și Freie und Hansestadt Bremen) este un oraș din nord-vestul Germaniei, reședința landului Bremen. Orașul Bremen are un port major pe Râul Weser. Bremen se situează la 60 km la sud de gura de vărsare a râului Weser în Marea Nordului. Împreună cu Bremerhaven (port la Marea Nordului), orașul Bremen formează Landul Bremen. Nume oficial Freie Hansestadt Bremen evocă apartenența orașului la Liga Hanseatică de la sfârșitul evului mediu.
Bremen | |||
— Oraș — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 53°5′N 8°48′E / 53.083°N 8.800°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Germania | ||
Land | Bremen (land) | ||
Subdiviziuni | 5 cartiere, 19 districte, 88 de subdistricte | ||
Guvernare | |||
- Primar | Andreas Bovenschulte[*][2] (SPD, august 2019) | ||
Suprafață[3] | |||
- Total | 317,88 km² | ||
Altitudine | 6 m.d.m. | ||
Populație (2022) | |||
- Oraș | 569.396 locuitori | ||
- Urbană | 548.475 locuitori | ||
- Metropolitană | 2.400.000 locuitori | ||
Fus orar | UTC+1 | ||
Cod poștal | 28001–28779 | ||
Prefix telefonic | 0421 | ||
Localități înfrățite | |||
- 17 orașe înfrățite | listă | ||
Numere de înmatriculare | HB (cu 1-2 litere și 1-3 cifre)[1] | ||
Prezență online | |||
Bremen online GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Bremen | |||
Modifică date / text |
Clima
modificareBremen are o climă oceanică, care este puternic influențată de apropierea orașului de coastă și de masele de aer marine originare din Oceanul Atlantic.
Cele mai călduroase luni din Bremen sunt iunie, iulie și august, cu temperaturi maxime între 20,2 și 22,6 °C. Cele mai reci luni sunt decembrie, ianuarie și februarie, cu temperaturi minime de -1,1 până la 0,3 °C.
Recordul pentru cea mai ridicată temperatură a fost de 37,6 °C, pe 9 august 1992, iar cea mai scăzută temperatură a fost -23,6 °C pe 13 februarie 1940 [4]
Date climatice pentru Bremen | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
Maxima medie °C (°F) | 3.9 (39) |
4.8 (40,6) |
8.7 (47,7) |
12.8 (55) |
18.0 (64,4) |
20.2 (68,4) |
22.4 (72,3) |
22.6 (72,7) |
18.4 (65,1) |
13.5 (56,3) |
8.0 (46,4) |
5.1 (41,2) |
13,2 (55,8) |
Media zilnică °C (°F) | 1.4 (34,5) |
1.9 (35,4) |
5.0 (41) |
8.1 (46,6) |
12.7 (54,9) |
15.3 (59,5) |
17.4 (63,3) |
17.4 (63,3) |
13.9 (57) |
9.7 (49,5) |
5.2 (41,4) |
2.7 (36,9) |
9,2 (48,6) |
Minima medie °C (°F) | −1.1 (30) |
−1.1 (30) |
1.3 (34,3) |
3.4 (38,1) |
7.4 (45,3) |
10.3 (50,5) |
12.4 (54,3) |
12.1 (53,8) |
9.3 (48,7) |
5.8 (42,4) |
2.3 (36,1) |
0.3 (32,5) |
5,2 (41,4) |
Minima istorică °C (°F) | −21.8 (−7.2) |
−23.6 (−10.5) |
−18.7 (−1.7) |
−7.6 (18,3) |
−3.5 (25,7) |
0.5 (32,9) |
3.0 (37,4) |
3.4 (38,1) |
−1.2 (29,8) |
−7.8 (18) |
−14.1 (6,6) |
−17.5 (0,5) |
−23,6 (−10,5) |
Ploaie mm (inches) | 55.1 (2.169) |
35.6 (1.402) |
51.2 (2.016) |
40.8 (1.606) |
54.2 (2.134) |
73.4 (2.89) |
65.0 (2.559) |
61.2 (2.409) |
60.1 (2.366) |
55.4 (2.181) |
57.7 (2.272) |
61.6 (2.425) |
671,3 (26,429) |
Umiditate [%] | 87 | 84 | 80 | 75 | 71 | 73 | 75 | 75 | 81 | 84 | 87 | 88 | 80 |
Nr. mediu de zile ploioase (≥ 1.0 mm) | 11.3 | 8.6 | 11.0 | 9.0 | 9.5 | 11.1 | 10.8 | 10.1 | 10.6 | 10.5 | 11.5 | 12.0 | 126 |
Ore însorite | 40.3 | 70.0 | 102.3 | 153.0 | 204.6 | 204.0 | 192.2 | 192.2 | 138.0 | 99.2 | 54.0 | 37.2 | 1.487 |
Sursă: DWD; wetterkontor.de; [1] |
Demografie
modificare1350: 20,000
1810: 35.800
1830: 43.700
1850: 55.100
1880: 111.900
1900: 161.200
1925: 295.000
1969: 607.185
1995: 549.357
1998: 550.000
2001: 540.950
2005: 545.983
2006: 546.900
2009: 547.685[5]
În 2009, Bremen avea o populație de 547.700 de locuitori, dintre care 137.000 (~25%) erau de origine/etnie non-germană.
Poziție | Naționalitate | Populație (2013) |
---|---|---|
1 | Turcia | 21.535 |
2 | Polonia | 6.747 |
3 | Bulgaria | 2.917 |
4 | Serbia (inclusiv Muntenegru) | 2.774 |
5 | Rusia | 2.324 |
6 | Italia | 1.813 |
7 | Spania | 1.460 |
8 | Franța | 1.173 |
9 | Ucraina | 1.170 |
10 | România | 1.154 |
Sport
modificareBremen este orașul natal al clubului de fotbal SV Werder Bremen, care în 2004 a câștigat al patrulea său titlu de Campioană a Germaniei la Fotbal și a cincea Cupă a Germaniei, SV Werder Bremen devenind astfel doar a patra echipă din istoria fotbalului german care reușește să câștige dubla. Werder, ulterior a mai câștigat Cupa Germaniei, cea de-a 6-a oară fiind în 2009. Doar Bayern München are la activ mai multe cupe câștigate. În meciul final din sezonul 2009–10, Werder Bremen s-a duelat cu Bayern München, dar a fost înfrântă. Stadionul de casă al lui SV Werder Bremen este Weserstadion, un stadion destinat exclusiv fotbalului, aproape în întregime acoperit de panouri solare. Acesta este unul din cele mai mari clădiri din Europa alimentat cu energie alternativă.
Relații internaționale
modificareBremen este înfrățit cu:[7]
- Gdańsk, Polonia,[7][8] din 1976
- Riga,[7][9] Letonia, din 1985
- Dalian,[7] China, din 1985
- Rostock,[7] Germania, din 1987 [2]
- Haifa,[7] Israel, din 1988
- Bratislava,[7][10] Slovacia, din 1989
- Corinto,[7] Nicaragua, din 1989
- Lukavac,[7] Bosnia și Herțegovina, din 1994
- İzmir,[7] Turcia, din 1995
- Durban,[7][11] Africa de Sud
- Pune,[7][12][13][14] India
- Maracaibo,[7] Venezuela
- Dudley,[7][15] Regatul Unit
^1Atunci parte a Germaniei de Est
Galerie
modificare-
View from the Stephani-Bridge in the direction of the Cathedral
-
Schlachte
-
Baumwollbörse (Cotton exchange)
-
The Parkhotel in the Bürgerpark (central park)
-
Musical-Theater
-
Central Park Wallanlagen
-
The city hall (Rathaus)
-
Swineherd and pigs sculpture in Bremen
-
The Weser River in Bremen
-
A building on Böttcherstraße
-
Bremer Bank
-
Central Bremen and the Weser from St. Petri Dom
-
The Skyscraper Weser Tower was built 2007-2009 and designed by Helmut Jahn
-
Böttcherstraße
-
Schnoor
-
Beck & Co
-
Primăria
-
Statuia lui Roland
Referințe
modificare- ^ Numărul de înmatriculare HB cu o literă și 4 cifre este rezervată vehiculelor din Bremerhaven.
- ^ , https://www.weser-kurier.de/bremen/bremen-stadt_artikel,-bovenschulte-will-sozialere-stadt-_arid,1856116.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Alle politisch selbständigen Gemeinden mit ausgewählten Merkmalen am 31.12.2018 (4. Quartal) (în germană), Statistisches Bundesamt[*], accesat în
- ^ „Wetterrekorde Deutschland - Wetterdienst.de”. www.wetterdienst.de (în German). Deutsches Wetterdienst.
- ^ „Bremen (Germany)”. City Population. Accesat în .
- ^ „Statistisches Jahrbuch” (PDF). Statistisches Landesamt Bremen. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m n Frohmader, Andrea. „Bremen - Referat 32 Städtepartnerschaften / Internationale Beziehungen” [Bremen - Unit 32 Twinning / International Relations]. Das Rathaus Bremen Senatskanzlei [Bremen City Hall - Senate Chancellery] (în German). Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „Gdańsk Official Website: 'Miasta partnerskie'” (în Polish & English). Urząd Miejski w Gdańsku. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Twin cities of Riga”. Riga City Council. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Partner (Twin) towns of Bratislava”. Bratislava-City.sk. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „Sister Cities Home Page”. Arhivat din original la . Accesat în . eThekwini Online: The Official Site of the City of Durban
- ^ „Sister in progress”. Times of India – Pune Times. .
- ^ „Profile: Mrs. Vandana H. Chavan (Ex Mayor of Pune)”. Pune Diary. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Pune, twin cities to get pollution lab”. Times of India – Pune Times. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „House of Commons Hansard Debates for 2 Dec 1996”. parliament.uk. Accesat în .
Bibliografie
modificare- Tristam Carrington-Windo, Katrin M. Kohl (). A Dictionary of Contemporary Germany. Routledge (UK). p. page 64. ISBN 1-57958-114-5.
- Claus Christian (2007): A photographic excursion through Bremen, Bremen-North, Bremerhaven, Fischerhude and Worpswede, ISBN 978-3-00-015451-5
- Dannenberg, Hans-Eckhard and Heinz-Joachim Schulze (eds.) (). Geschichte des Landes zwischen Elbe und Weser (ed. 3 vol., vol. 1 Vor- und Frühgeschichte (1995), vol. 2 Mittelalter (einschl. Kunstgeschichte) (1995), vol. 3 Neuzeit (2008), (Schriftenreihe des Landschaftsverbandes der ehem. Herzogtümer Bremen und Verden; vol. 7)). Stade: Landschaftsverband der ehem. Herzogtümer Bremen und Verden. ISBN (vol. 1) ISBN 978-3-9801919-7-5, (vol. 2) ISBN 978-3-9801919-8-2, (vol. 3) ISBN 978-3-9801919-9-9.
- Herbert Schwarzwälder (1995), Geschichte der Freien Hansestadt Bremen. Vol. I - V. Bremen: Edition Temmen, ISBN 3-86108-283-7
Legături externe
modificarePuteți găsi mai multe informații despre Bremen prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
Definiții și traduceri în Wikționar | |
Imagini și media la Commons | |
Citate la Wikicitat | |
Texte sursă la Wikisursă | |
Manuale la Wikimanuale | |
Ghiduri turistice la Wikivoyage | |
Resurse de studiu la Wikiversitate |
- Official city website
- Official visitors information (various languages)
- Official site of the city center
- Official site of the Schnoor quarter
- Official site of the shopping quarter Das Viertel
- Official site of the Weser promenade Schlachte Arhivat în , la Wayback Machine.
- Official site of the shopping avenue Sögestraße
- Official site of the shopping mall Lloyd Passage
- Official site of the shopping quarter Ansgari Quartier
- Remnant from World War II in Bremen