Călin Gruia

Date personale
Călin Gruia
Născut	21 martie 1915 Trifești, raionul Rezina, Moldova
Decedat	9 iulie 1989 (74 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor poet scriitor de literatură pentru copii[*] scenarist
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Călin Gruia (n. 21 martie 1915, Trifești, județul Orhei, Basarabia, Imperiul Rus – d. 9 iulie 1989, București) este pseudonimul literar al lui Chiril Gurduz,^[1] un scriitor român, poet și prozator, cunoscut mai ales prin volumele sale de povești pentru copii. A debutat în literatură cu versurile publicate în 1938 în revista Speranța, din Orhei, apoi a publicat versuri și în reviste literare din Chișinău. În 1942 i s-a publicat primul volum, placheta Litanii de seară. Mobilizat în război, a fost luat prizonier în 1944. După eliberarea din prizonierat din 1948, s-a dedicat literaturii pentru copii, publicând în 1952 prima sa culegere de povești, Nucul lui Toderiță. A avut o intensă activitate publicistică la revistele pentru copii din România (Arici Pogonici, Luminița, Cutezătorii) și a publicat numeroase cărți. A scris și un scenariu de film, inspirat din evenimentele Primului Război Mondial, după care a fost realizat filmul Baladă pentru Măriuca (1969)^[2]. Între anii 1951 și 1969 a fost redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române^[1].

Opere publicate

Litanii de seară (1942)
Nucul lui Toderiță (1952)
Nuielușa de alun (1954)
Ciuboțelele ogarului (1954)
Poveste mică pentru cei mici (1954)
Povestea lăcrămioarelor (1955)
Profesorul cel nou (1955)
Izvorul fermecat (1956)
Minunata-mpărăție cu palate de hârtie (1957)
La „Drumurile lumii” (1959)
Poiana lunii (1960)
Onică (1962)
Vineri la amiază (1962), Editura Pentru Literatură. 1962
Drumul spune povești (1963)
Di-Di-Ri (1964)
Ograda (1965)
De-a visele... (1966)
Ospățul (1966)
Povești (1967)
Jucăușul (1967)
Domnița de rouă (1969)
Vântură-lume (1970)

Măriuca (1970)
Vântură-lume, Editura Ion Creangă, 1971
Cu ochii ca iarba... (1972)
Acolo colinele ard... (1974)
Ramura de măr înflorit (1974)
Peretele de lut (1975)
Scrisori pentru fluturi și pietre (1976)
Prințul de hârtie (1977)
Prietena mea, Cateluța (1979)
Moara lui Elisei (1980)
În norii ce vin și se duc (1980)
La valsul dimineții (1981)
Poiana de argint (1982)
Pânzele mamei (1984)
Nălucile nopții (1985)
Pădurea Margaritei, Editura Ion Creangă, 1987
Nuielușa de alun, Editura Ion Creangă, 1987
Călătorii (1988)
The Hound Boots (1995)
Izvorul fermecat (1997)
Fata cu părul de aur (1998)

Volumul Moara lui Elisei (Editura Junimea, Târgoviște, 1979), cuprinde poveștile următoare:

- Scurteica verde
- Moara lui Elisei
- La poalele muntelui
- Femeia cu haine lungi
- Pantofii
- Fata lui Pricolici
- Comoara tâlharilor
- Orașul regelui
- Stânca de aur
- La despărțire
- Țara-Visată

Traduceri ale cărților sale în alte limbi

Mesélő országút (Drumul spune povești), traducere în limba maghiară de Béla F. Szász, Ifjúsági Könyvkiadó, București, 1965.^[3]

Note

^ ^a ^b Radio România Cultural: Arhiva aniversări 9 iulie 2011^{[nefuncțională]}
^ IMDb: Profil Călin Gruia
^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1966, p. 513.

Legături externe

Călin Stănculescu: Scriitorii și filmul. Primii ani post Dej, relaxarea și ambițiile cenzurii ideologice, în rubrica Cronica filmului din Viața Românească, nr. 5-6/2011.

[Arhiva_aniversări_9_iulie_2011-1] Radio România Cultural: Arhiva aniversări 9 iulie 2011^{[nefuncțională]}

[2] IMDb: Profil Călin Gruia

[3] Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1966, p. 513.

[1]

[2]

[3]