Caïssa

Zeița șahului. Concepută în timpul Renașterii

Caïssa este o driadă tracă imaginară (anacronistică) descrisă ca zeița șahului. Ea a fost menționată pentru prima dată în timpul Renașterii de către poetul italian Hieronymus Vida.

O ilustrație timpurie Caïssei lui Jones

Poemul lui Vida

modificare

Caïssa își are originea într-un poem de 658 de versuri numit Scacchia Ludus, publicat în 1527 de Hieronymus Vida (Marco Girolamo Vida), care descrie în hexametre virgiliene latine un joc de șah între Apollo și Mercur, în prezența celorlalți zei. În poezie, pentru a evita cuvinte neobișnuite pentru piesele de șah, turnurile sunt descrise ca turnuri blindate pe spatele elefanților, iar nebunii ca arcași.

O versiune neautorizată de 742 de versuri a fost publicată în 1525. Textul acesteia este foarte diferit: Caïssa se numește Scacchia, turnul este un ciclop, iar nebunul este un arcaș centaur.

Descrierea turnurilor a condus la denumirea modernă de „castle” (castel) pentru turnul de șah în limba engleză și, prin urmare, la termenul de „castling” pentru rocadă, precum și la forma modernă europeană a turnului de șah. O perioadă unii jucători de șah din Europa au numit turnul „elefant” și nebunul „arcaș”. În germană, Schütze („arcaș”) a devenit un cuvânt general pentru un nebun de șah până când a fost înlocuit de Läufer („alergător”) în secolul al XVIII-lea.[1]

Poezia lui William Jones

modificare

Tânărul orientalist englez William Jones a refolosit ideea unui poem de șah în 1763, în propriul său poem Caïssa or The Game at Chess [2] scris în cuplete eroice englezești. În poemul său, Caïssa respinge inițial avansurile zeului războiului Marte. Respins, Marte caută ajutorul zeului Euphron (invenție a lui Jones), fratele lui Venus, care creează jocul de șah ca un cadou pentru Marte pentru a o câștiga pe Caïssa.

Versiunea în limba engleză a cărții Introducerii sistematice în joc din 1777 scrisă de Philidor[3] conținea poemul lui Jones. În 1851, poemul a fost tradus în franceză de Camille Théodore Frédéric Alliey.[4]

Utilizare modernă

modificare

Caïssa este menționată în comentariile legate de șah.

  • Garry Kasparov folosește această referință din când în când, în special în lucrarea sa în cinci volume My Great Predecessors/Marii mei înaintași . El o citează ca metaforă a norocului – „Caïssa a fost cu mine” – mai ales în situații neclare, de exemplu legate de sacrificii. [5]
  • În cartea din 1994 The March of Chess Ideas/Marșul ideilor din șah de Anthony Saidy o folosește pe larg și pe Caïssa.
  • TR Dawson a folosit-o pe Caïssa, atât ca personaj care oferă o narațiune literară care să însoțească colecțiile sale,[6] cât și ca o personificare convenabilă a șahului.[7]
  • Varianta de șah Caïssa Britannia, creată de Fergus Duniho, a fost numită după Caïssa.
  • Când a scris despre șah, Heinrich Fraenkel a folosit pseudonimul „Assiac”, care este „Caïssa” scris invers.
  • Antonio Radić, un YouTuber croat care conduce canalul „Agadmator’s Chess Channel”, a creat o manga bazată pe șah numită „Age of Caissa”, înfățișând o lume post-apocaliptică guvernată de inteligența artificială .

Programul de calculator care a câștigat primul Campionat Mondial de șah pe computer (în 1974) a fost numit Kaissa.[8]

Jocul de cărți Android: Netrunner are un tip de program numit Caïssa, modelat după piesele de șah.

  1. ^ Murray, H. J. R. (), A History of Chess⁠(d), Benjamin Press (originally published by Oxford University Press), ISBN 0-936317-01-9 
  2. ^ The Works of the English Poets, from Chaucer to Cowper; … edited … by Dr. Samuel Johnson … Vol. XVIII. London: … 1810.
  3. ^ Philidor, F.A. (), Systematic introduction to the game and the analysis of chess (L'analyze des échecs) (ed. Fifth), London, pp. 12–20 
  4. ^ Poèmes sur le jeu des Échecs ... traduits en français par Frédéric Alliey, Magistrat. ... Paris. ... 1851.
  5. ^ Kasparov, Garry (), Garry Kasparov on My Great Predecessors, Part 1 (ed. First), Everyman Chess, ISBN 1-85744-330-6 
  6. ^ Dawson, Thomas Rayner (). Caissa's Fairy Tales. Croydon, England: Privately published by the author. pp. 31–17. 
  7. ^ Dawson, Thomas Rayner (). „Caissa's Playthings”. Cheltenham Examiner. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Kaissa”. Bill Wall. Accesat în . 

Legături externe

modificare