Calcifediol

compus chimic
Calcifediol
Identificare
Număr CAS19356-17-3
ChEMBLCHEMBL1040
PubChem CID5283731
Formulă chimicăC₂₇H₄₄O₂[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară400,334 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Calcifediolul (de asemenea denumit și calcidiol și 25-hidroxicolecalciferol)[3] este un secosteroid sintetizat la nivel hepatic în urma reacției de hidroxilare a vitaminei D3 (colecalciferol) în prezența enzimei colecalciferol-25-hidroxilaza. Nivelul de calcifediol din organism indică nivelul de vitamină D disponibilă.[4][5] În urma unui aport zilnic tipic de vitamină D3, conversia totală a acesteia la calcifediol durează aproximativ 7 zile.[6]

Calcifediolul este transformat la rândul său la nivelul rinichilor, în prezența enzimei 25(OH)D-1α-hidroxilaza, la calcitriol (1,25-(OH)2D3), un hormon secosteroid care de fapt reprezintă forma activă a vitaminei D. O altă cale de metabolizare renală convertește calcifediolul la 24-hidroxicalcidiol prin hidroxilare în poziția 24.[7][8]

  1. ^ a b „Calcifediol”, Calcifediol (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Calcifediol”, Calcifediol (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ "Nomenclature of Vitamin D. Recommendations 1981. IUPAC-IUB Joint Commission on Biochemical Nomenclature (JCBN) Arhivat în , la Wayback Machine." reprodus pe site-ul Queen Mary, University of London. Accesat pe 12 septembrie 2020.
  4. ^ Heaney RP (decembrie 2004). „Functional indices of vitamin D status and ramifications of vitamin D deficiency”. The American Journal of Clinical Nutrition. 80 (6 Suppl): 1706S–9S. doi:10.1093/ajcn/80.6.1706S . PMID 15585791. 
  5. ^ Theodoratou E, Tzoulaki I, Zgaga L, Ioannidis JP (aprilie 2014). „Vitamin D and multiple health outcomes: umbrella review of systematic reviews and meta-analyses of observational studies and randomised trials”. BMJ. 348: g2035. doi:10.1136/bmj.g2035. PMC 3972415 . PMID 24690624. 
  6. ^ Heaney RP, Armas LA, Shary JR, Bell NH, Binkley N, Hollis BW (iunie 2008). „25-Hydroxylation of vitamin D3: relation to circulating vitamin D3 under various input conditions”. The American Journal of Clinical Nutrition. 87 (6): 1738–42. doi:10.1093/ajcn/87.6.1738 . PMID 18541563. 
  7. ^ Bender DA, Mayes PA (). „Micronutrients: Vitamins & Minerals”. În Rodwell VW, Murray RF, Harper HW, Granner DK, Mayes PA. Harper's Illustrated Biochemistry. New York: Lange/McGraw-Hill. pp. 492–3. ISBN 978-0-07-146197-9.  Retrieved December 10, 2008 through Google Book Search.
  8. ^ Institute of Medicine (). „Vitamin D”. Dietary Reference Intakes for Calcium, Phosphorus, Magnesium, Vitamin D, and Fluoride. Washington, D.C: National Academy Press. p. 254. doi:10.17226/5776. ISBN 978-0-309-06403-3. PMID 23115811.