Calea ferată Apahida–Dej

cale ferată din România
(Redirecționat de la Calea ferată 401)

Calea ferată Apahida–Dej este o cale ferată principală în România. Ea traversează nord-vestul Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic.

Apahida–Dej
Hartă cu Calea ferată Apahida–Dej
Hartă cu Calea ferată Apahida–Dej
Magistrala:CFR: 401
Lungime:46,543 km
Ecartament:1435 mm
Voltaj:25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Cluj-Napoca
BHF
0,000 Apahida
ABZgr+r
spre Războieni
HST
3 Apahida hc.
hKRZWae
Someșul Mic
HST
8,978 Jucu
HST
13,522 Răscruci
hKRZWae
Borșa
HST
16,254 Bonțida
HST
20 Fundătura
HST
22,710 Iclod
HST
26,760 Livada Someș
hKRZWae
Someșul Mic
BHF
32,659 Gherla
hKRZWae
Someșul Mic
HST
38,499 Bunești
HST
40,781 Nima
ABZg+l
de la Ocna Dejului
BHF
46,543 Dej Călători
hKRZWae
Someș
ABZgl+l
spre Zalău
STR
spre Bistrița

Istoric modificare

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. La începutul anilor 1870 compania Ungarische Ostbahn a construit o serie de căi ferate care au conectat cele mai mari orașe din Transilvania cu orașele din Ungaria Centrală. Aceste linii au trecut puțin mai târziu în posesia companiei feroviare maghiare de stat MÁV. Ca urmare, unele companii locale particulare de cale ferată au început să construiască legături feroviare de la rețeaua feroviară existentă către diferite regiuni ale Transilvaniei.

Compania feroviară locală Számostalbahn a construit prima linie a sa din localitatea Apahida de pe Calea ferată Cluj–Războieni către Dej.[1] Această cale ferată a putut fi pusă în funcțiune la 15 septembrie 1881.[2]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală modificare

Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă.

 
Profilul la înălțime al căii ferate

Note modificare

  1. ^ Viktor Röll: Enzyklopädie des Eisenbahnwesens. Band 9. Berlin/Wien, 1921, p. 254–255
  2. ^ Verordnungsblatt für das k. u. k. Heer. K. K. Hof- und Staatsdruckerei, 1883, p. 144