Carmen Dobrescu
| Carmen Dobrescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 10 iulie 1933 Giurgiu |
| Decedată | 22 decembrie 2022 Brașov |
| Căsătorită cu | Horia Popescu |
| Cetățenie | română |
| Ocupație | regizoare[*]  |
| Limbi vorbite | limba română |
| Studii | 1952-1957 - Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, Secția Regie Operă |
| Limbi | română |
| Note | |
| Premii | Ordinul Muncii clasa a III-a (1967);
Medalia Comemorativă (1969); Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor” (1995) și Premiul APTR (1996) pentru „La Cenerentola” de G. Rossini; Diploma de Onoare acordată de Ministerul Culturii (1997); Premiul criticii muzicale - O viață dedicată artei lirice (1998); Ordinul Național „pentru Merit” în gradul de Cavaler (2002) |
Modifică date / text  | |
Carmen Dobrescu (n. 10 iulie 1933, Giurgiu[1] - 22 decembrie 2022, Brașov[2]) a fost o regizoare română, director al Operei din Brașov.
A fost căsătorită cu Horia Popescu, scenograf de teatru și operă.[3]
Educație
modificareA absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București.
A urmat cursurile de Regie Operă ale Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București în perioada 1952 - 1957.[4] I-a avut ca profesori pe Panait Victor Cotescu, Eugen Gropsianu, asistent Hero Lupescu, Jean Rânzescu.[5]
Activitate
modificareÎn 1957 și-a început cariera ca regizor artistic atât în cadrul Televiziunii Române, cât și pe scenele de operă din țară.[2]
A fost director și regizor al Operei Brașov în perioada 1979 - 1984, respectiv 1993 - 2000.[1]
În perioada 1957 - 2002, în calitate de regizor, a realizat emisiuni și filme muzicale, de la folclor și varietăți până la spectacole de operă (montate special pentru televiziune), spectacole de teatru, filme-eseu, filme-portret ale unor personalități muzicale din țară sau străinătate. În paralel cu activitatea din TVR, a realizat peste 50 de titluri de operă și operetă.[6]
Pe scena din Brașov, au debutat sub îndrumarea ei: Nely Miricioiu, Felicia Filip, Theodor Ciurdea, Leontina Văduva-Ciobanu, Anca Damaceanu, Liliana Dumitrache, Marian Pop, Oana Andra Ulieru, Claudia Codreanu, Lăcrămioara și Syefan Schuller, Adrian Marcan, Gabriela Hazarian, Valentin Marele, , Marius Manea, regizorul Daniel Pralea Blaga, dirijorii Dan Rațiu, Koichiro Kammo.[5]
A fost lector la Conservatorul de Muzică din București și profesor universitar la Facultatea de Muzică a Universității Transilvania din Brașov.[7]
Alături de colectivul Operei Brașov, a participat la turnee internaționale ( Luxemburg, Germania, Olanda, Austria, Marea Britanie, Elveția și Italia), în calitate de director și regizor, iar în 1995 a realizat filmul de operă „La Cenerentola” de Gioachino Rossini.[7]
A realizat în calitate de regizor artistic filme în coproducție cu N.C.R.V. Olanda.[8]
Opera Brașov a fost invitată în 2000 la Festivalul Mozart din Salzburg (Austria), fiind singura instituție de profil din România invitată cu un spectacol Mozart (în regia lui Carmen Dobrescu, sub conducerea muzicală a lui Ilarion Ionescu-Galați).[9]
Pe 28 ianuarie 2023, în Sala Operei din Brașov, a avut loc un spectacolul „In Memoriam” dedicat regizoarei Carmen Dobrescu, Nunta lui Figaro de W.A. Mozart.[3]
Premii
modificarePentru filmele realizate a primit premii si distincții internaționale: Premiul I „Harpa de Aur” (Dublin, Irlanda), Premiul I „Curcubeul de Aur” (Moscova), Premiul special al juriului (Praga, Cehoslovacia), mențiuni la Festivalul din Montreux, Elvetia și din Dublin, Irlanda.[3]
„La Cenerentola” a fost premiat ca fiind „cel mai bun spectacol de operă-film” de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor (1995), respectiv de la Gala Premiilor Naționale de Televiziune APTR în 1996.[4]
În 1999 a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Brașov, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 430/1999.[10]
A primit Premiul criticii muzicale - O viață dedicată artei lirice acordat de Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România și Colegiul Criticilor Muzicali „Mihail Jora” în 1998.[11]
În 2002 i s-a acordat Ordinul Național „pentru Merit” în gradul de Cavaler de către Președintele României.[12]
A primit Ordinul Muncii clasa a III-a în 1967 și “Medalia Comemorativă” în 1969.[13]
Ministerul Culturii i-a acordat Diploma de Onoare, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate, în 1997.[5]
Note
modificare- ^ a b „Carmen Dobrescu, fost director al Operei Brașov, a murit la 89 de ani, în pragul Crăciunului! • Social Biz Brasov”. . Accesat în .
- ^ a b „A încetat din viață regizoarea Carmen Dobrescu”. Radio România Muzical. Accesat în .
- ^ a b c „Spectacol "In Memoriam" dedicat reputatei regizoare Carmen Dobrescu • Artă & Cultură • Zile și Nopți”. . Accesat în .
- ^ a b „A murit Carmen Dobrescu, fost director și regizor al Operei Brașov | Monitorul Expres - Stiri Brasov”. Accesat în .
- ^ a b c SA, Imedia Plus Group. „Carmen Dobrescu”. Cinemagia. Accesat în .
- ^ Maria, Tatu (). „Doliu la Opera Brașov - Transilvania 365”. Accesat în .
- ^ a b „O veste tristă în pragul Crăciunului. A murit Carmen Dobrescu, fost director al Operei Braşov | Buna ziua Brasov”. bzb.ro. Accesat în .
- ^ „Toată România este în doilu”. Accesat în .
- ^ „Opera Brasov | Spectacole de opera Brasov | Opera din Brasov | Spectacole Brasov | Opera din brasov program | Bilete pentru Opera Brasov”. Opera Brasov | Spectacole de opera Brasov | Opera din Brasov | Spectacole Brasov | Opera din brasov program. Accesat în .
- ^ „Cetățeni de onoare, p. 18” (PDF). Accesat în .
- ^ „Premiile de Excelență UCRRM”. UCRRM. . Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 977 din 29 noiembrie 2002”. Accesat în .
- ^ Decretul nr. 560/1969 privind conferirea medaliei A XXV-a Aniversare a Eliberării Patriei