Cazin
| Cazin | |||
| — oraș, local administrative entity[*] și așezare umană — | |||
 | |||
| |||
| Coordonate: 44°58′01″N 15°56′35″E / 44.966944444444°N 15.943055555556°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Bosnia și Herțegovina | ||
| Entitate federală | Federația Bosniei și Herțegovinei | ||
| Canton[*] |  Cantonul Una-Sana | ||
| Comună din Federația Bosnia și Herțegovina[*] | Grad Cazin[*] | ||
| Populație | |||
| - Total | 66.149 locuitori | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 77220 | ||
| Prefix telefonic | +387 37 | ||
| Prezență online | |||
| www.opcinacazin.ba GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Cazin (în alfabetul chirilic sârb: Цазин) este un oraș situat în cantonul Una-Sana al Federației Bosnia și Herțegovina, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. Este situat în nord-vestul Bosniei și Herțegovinei în regiunea Bosanska Krajina, lângă granița cu Croația. Conform recensământului din 2013, orașul Cazin a avut o populație de 66.149 de locuitori.
Comuna este adesea numită și Cazinska Krajina. Orașul Cazin este situat pe drumul principal care leagă Bihać și Velika Kladuša(d).
Istorie
modificare.jpg)
În Cazin se găsesc mai multe locuri istorice, unele datând din secolul al XIV-lea. Castelul Ostrožac și Turnul Radetina se află în Cazin. Cazin a fost un oraș al Episcopiei de Knin.[1]
Din 1929 până în 1941, Cazin a făcut parte din Banovina Vrbas din Regatul Iugoslaviei.[2][3]
Răscoala din Cazin din anul 1950 (în sârbocroată Cazinska buna), o răscoală armată a țăranilor împotriva statului iugoslav, a avut loc în Cazin la 5-6 mai 1950[4] și în zonele învecinate, Velika Kladuša și Slunj, care au făcut parte din Iugoslavia comunistă în acea perioadă.[5] Țăranii s-au revoltat împotriva colectivizării forțate și a fermelor colective impuse fermierilor de către guvernul iugoslav. După seceta din 1949, țăranii din Iugoslavia nu au reușit să împlinească cotele nerealiste stabilite de guvernul lor și au fost pedepsiți. Revolta care a urmat secetei a dus la uciderea și persecuția celor care au organizat răscoala, dar și a multor civili nevinovați.[6][7] A fost singura răscoală țărănească din istoria Războiului Rece din Europa.[8] 29–32 de persoane au fost ucise și 714 au fost arestate.[9][10]
Orașul a fost apărat cu succes de armata bosniacă în timpul războiului din Bosnia și Herțegovina (din 1992 până în 1995).
Așezări
modificareÎn afară de zona urbană Cazin, zona administrativă a orașului cuprinde următoarele așezări:
- Bajrići(d)
- Brezova Kosa(d)
- Bukovica(d)
- Crnaja(d)
- Čajići(d)
- Čizmići(d)
- Ćehići(d)
- Ćoralići(d)
- Donja Barska(d)
- Donja Koprivna(d)
- Donja Lučka(d)
- Glogovac(d)
- Gornja Barska(d)
- Gornja Koprivna(d)
- Gornja Lučka(d)
- Gradina(d)
- Hadžin Potok(d)
- Kapići(d)
- Kličići(d)
- Kovačevići(d)
- Krakača(d)
- Krivaja(d)
- Liđani(d)
- Liskovac(d)
- Ljubijankići(d)
- Majetići(d)
- Miostrah(d)
- Mujakići(d)
- Mutnik(d)
- Osredak(d)
- Ostrožac(d)
- Ostrožac na Uni(d)
- Pećigrad(d)
- Pivnice(d)
- Pjanići(d)
- Podgredina(d)
- Polje(d)
- Ponjevići(d)
- Prošići(d)
- Rošići(d)
- Rujnica(d)
- Skokovi(d)
- Stijena(d)
- Šturlić(d)
- Šturlićka Platnica(d)
- Toromani(d)
- Tržac(d)
- Tržačka Platnica(d)
- Tržačka Raštela(d)
- Urga(d)
- Vilenjača(d)
- Vrelo(d)
- Zmajevac(d)
Demografie
modificareConform recensământului din 2013, orașul Cazin a avut o populație de 66.149 de locuitori.
Grupuri etnice
modificareCompoziția etnică a comunei a fost următoarea:
| Grup etnic | Populația în 1971 |
Populația în 1981 |
Populația în 1991 [11] |
Populația în 2013 [12] |
|---|---|---|---|---|
| Bosniaci / musulmani | 43,880 | 55.401 | 61.693 | 63.463 |
| Croați | 175 | 122 | 139 | 320 |
| Sârbi | 1.196 | 826 | 778 | 29 |
| Iugoslavi | 51 | 529 | 430 | - |
| Altele / Nespecificat | 166 | 232 | 369 | 2,337 |
| Total | 45.468 | 57,110 | 63.409 | 66.149 |
Orașe gemene - orașe înfrățite
modificareCazin este înfrățit cu:
Develi, Turcia[13]- Kahramanmaraș, Turcia[14]
-
Cazin Srbljani (gară) -
-
Cetatea Cazin -
Cetatea Cazin
.jpg)
Referințe
modificare- ^ HAMDIJA KREŠEVLJAKOVIĆ, 1953, STARI BOSANSKI GRADOVI (VIEUX BOURGS BOSNIAQUES) https://www.fmks.gov.ba/download/zzs/1953/1-1953.pdf #page=32
- ^ Терзић, Славенко; Васић, Милан (), Босна и Херцеговина од средњег века до новијег времена: међународни научни скуп 13-15 дец. 1994 (în sârbă), Историјски институт САНУ, ISBN 978-86-7743-007-8, accesat în
- ^ Историја 20. века: часопис Института за савремену историју (în bosniacă), Institut, , accesat în
- ^ „Jugoslavenska agrarna reforma: Politika siromašenja Bošnjaka”. Sandžačke novine. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „CAZINSKA BUNA 1950: Danas se navršavaju 62 godine od ustanka u Krajini”. Cazin. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Klanjana kolektivna dženaza žrtvama Cazinske bune iz 1950. godine”. Haber. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Vera Kržišnik Bukić i Cazinska buna”. Radio Sarajevo. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Mueller, Andrew (). Rock and Hard Places: Travels to Backstages, Frontlines and Assorted Sideshows. ISBN 9781593763794. Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „Klanjana kolektivna dženaza žrtvama Cazinske bune iz 1950. godine”. Haber. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Vera Kržišnik Bukić i Cazinska buna”. Radio Sarajevo. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Bosnian Congres - census 1991 - North of Bosnia”. Hdmagazine.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „POPIS STANOVNIŠTVA, DOMAĆINSTAVA I STANOVA U BOSNI I HERCEGOVINI, 2013. REZULTATI POPISA” (PDF). popis2013.ba (în sârbă). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Kardeș Belediyeler”. develi.bel.tr (în turcă). Develi. Accesat în .
- ^ „Gradsko vijeće Cazin: Donesena odluka o bratimljenju Cazina sa turskom općinom Kahramanmaraš”. rtvcazin.ba (în bosniacă). Radio-televizija Cazin. . Accesat în .[nefuncțională]