Cele treisprezece colonii

Betsy Ross a cusut primul steag al Statelor Unite ale Americii care conține dubla referire la cele 13 state originare, cele 13 stele pentagonale albe pe un fond albastru închis și cele 13 dungi orizontale alternative, 7 roșii și 6 albe.

Cele treisprezece colonii (în engleză, The Thirteen Colonies) au fost treisprezece colonii ale Imperiului britanic din America de Nord, separat delimitate, cartografiate și guvernate care s-au revoltat împreună împotriva Imperiului britanic, au semnat Declarația de Independență în 1776, devenind state suverane și independente, alcătuind ulterior entitatea statală federală a Statelor Unite ale Americii.

Cuprins

Cele Treisprezece Colonii

Cele 13 state au denunțat statutul de colonii în 1775 și s-au declarat independente în 1776.

Documentele contemporane aranjează aproape întotdeauna coloniile în ordine geografică, aproximativ de la nord la sud, așa după cum urmează. Divizarea în alte trei regiuni (cu excepția Noii Anglii) este o "construcție" târzie a istoricilor, pentru că Noua Anglie (în limba engleză, New England) a fost întotdeauna considerată a fi o regiune distinctă.

• Noua Anglie (în original New England):
  • Provincia New Hampshire (în original Province of New Hampshire), devenită mai târziu statul New Hampshire;
  • Provincia Massachusetts Bay (în original Province of Massachusetts Bay), devenită mai târziu statele Massachusetts și Maine;
  • Colonia Rhode Island și Plantațiile Providence (în original Colony of Rhode Island and Providence Plantations), devenită mai târziu statul Rhode Island;
  • Colonia Connecticut (în original Connecticut Colony), devenită mai târziu statul Connecticut.
• Coloniile de mijloc (în original Middle Colonies):
  • Provincia New York (în original Province of New York), devenită mai târziu statele New York și Vermont;
  • Provincia New Jersey (în original Province of New Jersey), devenită mai târziu statul New Jersey;
  • Provincia Pennsylvania (în original Province of Pennsylvania), devenită mai târziu statul Pennsylvania;
  • Colonia Delaware (în original Delaware Colony, dar înainte de 1776, the Lower Counties on Delaware), devenită mai târziu statul Delaware.
• Coloniile Cheasapeake (în original Cheasapeake Colonies):
  • Provincia Maryland (în original Province of Maryland), devenită mai târziu statul Maryland;
  • Colonia și Dominionul Virginia (în original Colony and Dominion of Virginia), devenită mai târziu statele Virginia, Kentucky și Virginia de Vest.
• Coloniile de sud (în original Southern Colonies):
  • Provincia North Carolina (în original Province of North Carolina), devenită mai târziu statele Carolina de Nord și Tennessee;
  • Provincia South Carolina (în original Province of South Carolina), devenită mai târziu statul Carolina de Sud;
  • Provincia Georgia (în original Province of Georgia), devenită mai târziu statul Georgia.

Referirea unor dintre colonii ca fiind Chesapeake Colonies, se bazează pe vecinătatea acestora (Provincia Maryland și Colonia și Dominionul Virginia) cu un golf de dimensiuni mai reduse, cunoscut ca Chesapeake Bay.

Formele de organizare administrativă și de proprietate a celor 13 colonii

Cele treisprezece colonii au fost fondate și organizate după trei modele:

• Colonii proprietați - arendate (Proprietary colonies) --- Pennsylvania, Delaware și Maryland. Coroana britanică (The British Crown) a conferit un document numit charter și apoi a arendat pământul respectiv unui proprietar privat (numit proprietor), care apoi a guvernat colonia. Coroana britanică deținea posesiunea coloniei, pe care o arenda, dar nu o guverna.

• Colonii regale (Royal colonies) --- New Hampshire, Massachusetts, New York, New Jersey, Virginia, North Carolina, South Carolina și Georgia. Coroana britanică deținea suveranitatea coloniei și o guverna.

• Colonii "charter" (Charter colonies) --- Rhode Island și Connecticut. Coroana britanică garanta un document numit charter unui grup de pionieri care colonizau locul, dar îl și guvernau.

Colonii britanice din America de Nord care nu s-au alăturat rebeliunii

In 1775, the British claimed authority over both the red and pink areas on this map and Spain ruled the orange west of the Mississippi River. The red area is the area of the 13 colonies after the Proclamation of 1763. (Map produced by U.S. Dept. of Interior.)

Imperiul Britanic a avut alte colonii în America de Nord continentală care nu s-au alăturat celor 13 colonii răzvrătite în 1775 - 1776.

Viitoare provincii ale Canadei

• Nova Scoția (incluzând provincia canadiană de azi New Brunswick);
• Newfoundland;
• St. John's Island (astăzi numită Prince Edward Island);
• Provincia Québec (1763-1791), care include provinciile Canadei de astăzi Québec și Ontario.

Viitoare state americane

• East Florida (care astăzi formează cea mai mare parte a statului Florida);
• West Florida (care astăzi formează părți ale statelor Louisiana, Mississippi, Alabama, si Florida).

Vezi și

• Istoria Statelor Unite ale Americii (1776-1789) -- (în engleză la conexiunea următoare History of the United States (1776-1789): Independence and the American Revolution);
• Colonizarea britanică a Americilor -- (în engleză la conexiunea următoare British colonization of the Americas);
• Guvernarea colonială în America -- (în engleză la conexiunea următoare Colonial government in America).

Legături externe

• British North American Colonies to 1783 - Military History & Institutions
• The Avalon Project at Yale Law School: Colonial Charters, Grants and Related Documents