Cercopithifilaria este un gen de nematode filaroide parazite la mamifere din familia oncocercide (Onchocercidae). Acest gen conține aproximativ 25 de specii specii răspândite în întreaga lume.[1] Acest parazit este denumit astfel deoarece a fost izolat inițial la babuini, o primată din familia Cercopithecidae.[2]

Cercopithifilaria
Larve infecțioase ale speciilor de Cercopithifilaria colectate de la căpușele antilopei japoneze (Capricornis crispus)

. Bare de scară: micrometri.

Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Încrengătură: Nematoda
Clasă: Chromadorea
Ordin: Rhabditida
Suprafamilie: Filarioidea
Familie: Onchocercidae
Gen: Cercopithifilaria
Eberhard, 1980

Descriere

modificare

Cercopithifilaria, un fost subgen al genului Dipetalonema, este un gen bine conturat, pe baza datelor morfologice, biologice și moleculare.[3][4][5]

Cele aproximativ 25 specii ale genului Cercopithifilaria au o răspândirea geografică largă în întreaga lume. Ele parazitează un număr mare de mamifere: bovide, cervide, primate, carnivore (canide), rozătoare (muride, lagomorfe, sciuride, histricide), marsupiale (didelfide), din întreaga lume. De exemplu, Cercopithifilaria grassi și Cercopithifilaria bainae parazitează la câini, iar Cercopithifilaria johnstoni la șobolani și la alte câteva mamifere), parazitând în număr mare cu o prevalență de până la 10%.[6][7][3]

Microfilariile sunt subțiri, învelite (cu teacă) sau neînvelite (fără teacă), cu cozi foarte subțiri. Microfilariile trăiesc în principal în vasele limfatice ale pielii, în timp ce adulții trăiesc în țesuturile subcutanate. Cu toate acestea, microfilariile se găsesc și în ochi, unde pot provoca leziuni oculare.[6][7]

Vectorii care transmit aceste filarii sunt căpușele ixodide (Ixodidae) din sudul Europei, Africa și America de Sud, în sudul Europei, Rhipicephalus sanguineus (= căpușa brună a câinelui) este principalul vector.[6][7]

Genul Cercopithifilaria conține 25 de specii:[8][9][10]

  1. Cercopithifilaria bainae de Almeida & Vicente, 1984
  2. Cercopithifilaria bulboidea Uni & Bain in Uni, Suzuki, Baba, Mitani, Takaoka, Katsumi & Bain, 2001
  3. Cercopithifilaria cephalophi Bain, Baker & Chabaud, 1982
  4. Cercopithifilaria corneti Bain, Chabaud & Georges, 1987
  5. Cercopithifilaria crassa Uni, Bain & Takaoka in Uni, Bain, Takaoka, Katsumi, Fujita & Suzuki, 2002
  6. Cercopithifilaria degraaffi Bain, Baker & Chabaud, 1982
  7. Cercopithifilaria didelphis Esslinger & Smith, 1979
  8. Cercopithifilaria eberhardi Bain, Wamae & Reid, 1988
  9. Cercopithifilaria gabonensis Bain, Baker & Chabaud, 1982
  10. Cercopithifilaria grassi Noe, 1907
  11. Cercopithifilaria japonica Uni, 1983
  12. Cercopithifilaria japonica (Uni, 1983)
  13. Cercopithifilaria johnstoni Mackerras, 1954
  14. Cercopithifilaria kenyensis (Eberhard, 1980)
  15. Cercopithifilaria leporinus Bartlett, 1983
  16. Cercopithifilaria longa Uni, Bain & Takaoka in Uni, Bain, Takaoka, Katsumi, Fujita & Suzuki, 2002
  17. Cercopithifilaria minuta Uni & Bain in Uni, Suzuki, Baba, Mitani, Takaoka, Katsumi & Bain, 2001
  18. Cercopithifilaria multicauda Uni & Bain in Uni, Suzuki, Baba, Mitani, Takaoka, Katsumi & Bain, 2001
  19. Cercopithifilaria narokensis Bain, Wamae & Reid, 1988
  20. Cercopithifilaria pearsoni
  21. Cercopithifilaria roussilhoni Bain, Petit & Chabaud, 1986
  22. Cercopithifilaria rugosicauda Bohm & Supperer, 1953
  23. Cercopithifilaria shohoi Uni, Suzuki & Katsumi, 1998
  24. Cercopithifilaria tumidicervicata Uni & Bain in Uni, Suzuki, Baba, Mitani, Takaoka, Katsumi & Bain, 2001
  25. Cercopithifilaria verveti Bain, Wamae & Reid, 1989
  1. ^ Andreas Schmidt-Rhaesa. Handbook of Zoology. Gastrotricha, Cycloneuralia and Gnathifera. Volume 2: Nematoda. De Gruyter, 2013
  2. ^ Dwight D. Bowman. Georgis' Parasitology for Veterinarians. 11th Edition. Elsevier, 2020
  3. ^ a b Bain, O., Baker, M. and Chabaud, A.G. (1982). Nouvelles données sur la lignée Dipetalonema (Filarioidea, Nematoda). Annales de Parasitologie Humaine et Comparée 57, 593–620.
  4. ^ Bain, O., Casiraghi, M., Martin, C. & Uni, S. (2008): The Nematoda Filarioidea: critical analysis linking molecular and traditional approaches. Parasite 15: 342 – 348.
  5. ^ Ferri, E., Lo, N., Martin, C., Barbuto, M., Bain, O., Uni, S., Guerrero, R., Bandi, C., Takaoka, H. & Casiraghi, M. (2009): Integrated taxonomy: traditional approach and DNA barcoding for the identification of filarioid worms and related species (Nematoda). Front. Zool. 6: 1.
  6. ^ a b c Anderson, Roy C. Nematode parasites of vertebrates: their development and transmission. Cabi, 2000
  7. ^ a b c Heinz Mehlhorn. Encyclopedia of Parasitology. 4th ed. Springer, 2016
  8. ^ Hodda, M., 2022. Phylum Nematoda: a classification, catalogue and index of valid genera, with a census of valid species. Zootaxa, 5114(1), pp.1-289.
  9. ^ Interim Register of Marine and Nonmarine Genera (IRMNG)
  10. ^ Emilie Lefoulon, Yuri Kuzmin, Olivier Plantard, Yasen Mutafchiev, Domenico Otranto, Coralie Martin, Odile Bain. Redescription of Cercopithifilaria rugosicauda (Böhm & Supperer, 1953) (Spirurida: Onchocercidae) of roe deer, with an emended diagnosis of the genus Cercopithifilaria and a genetic characterisation. Parasitology International, August 2014, 63, 808-816.