Cetaceu

Eschrichtius robustus
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăMammalia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinLaurasiatheria
OrdinArtiodactyla
MagnordinBoreoeutheria
SubordinWhippomorpha
Infraordin
Cetacea[1][2][3][4]
Brisson, 1762

Cetaceele (Cetacea) alcătuiesc un grup de mamifere care trăiesc numai în apă.

Balenă observată în apropierea Peninsulei Valdes

Caracteristici

modificare

Caracteristicile esențiale ale ordinului, caracteristici care au dus la crearea acestuia și încadrarea sa cu specii sunt:

  1. pielea lipsită de păr
  2. mamifere exclusiv acvatice
  3. dentiție homodontă sau heterodontă
  4. organ de propulsie orizontal plasat posterior (de formă simetrică), numit caudală

Organismele, care vor prezenta toate cele patru caracteristici enumerate anterior, vor putea fi găsite doar în unitate taxonomică al Ordinului Cetacea. Ordinul cuprinde cele mai mari animale actuale, având corpul de forma unui pește, adică hidrodinamică, dar cu organul de propulsie (caudala) plasat posterior și orizontal. Membrele anterioare, care sunt adaptate înotului, sunt denumite lopeți[5]

Membrele anterioare sunt transformate în înotătoare, iar membrele posterioare lipsesc. Caudala, care nu se sprijină pe elemente scheletice, este orizontală și simetrică, fiind unicul organ de propulsie al cetaceelor. Corpul cetaceelor este apărate un strat foarte gros de grăsime, cu rol în menținerea temperaturii constante a corpului de 39-40 grade Celsius. Urme de pilozitate pot fi observate în jurul gurii.

Din acest ordin fac parte delfinul, balena și cașalotul. Se împart în două mari grupe: cetaceele cu dinți și cetaceele cu fanoane. Din grupul cetaceelor cu dinți fac parte delfinii, orcile și porcii de mare. Dantura lor este alcătuită în întregime din dinți. Cetaceelor cu fanoane (toate speciile de balenă) posedă fanoane. Aceste formațiuni nu sunt osoase, ci cornoase și corespund ridurilor palatine de la celelalte mamifere. Ele acționează ca o sită filtrând apa și reținând în special microorganismele și animale mici de mărimea maximă a unei scrumbii.

Evoluția cetaceelor

modificare

Filogeneză

modificare

Biologia moleculară și imunologia au stabilit că cetaceele sunt înrudite filogenetic cel mai apropiat cu ungulatele cu număr par de degete, grup de animale numit astăzi Artiodactile. Linia directă de descendență a balenelor de astăzi ajunge în Eocen, mai exact în Ipresian (o subdiviziune medie a eocenului), în jur 55,8 milioane de ani îi urmă, la cele mai vechi urme de artiodactile cunoscute în prezent. [6] Fosilele descoperite la începutul anilor 2000 au confirmat această afirmație.

Clasificarea cetaceelor

modificare
Ordin Subordin Familie Gen Specie
Cetacea Mysticeti Balaenidae Balaena Balaena mysticetus
Eubalaena Eubalaena australis
Eubalaena glacialis
Eubalaena japonica
Balaenopteridae Balaenoptera Balaenoptera acutorostrata
Balaenoptera borealis
Balaenoptera edeni
Balaenoptera musculus
Balaenoptera physalus
Megaptera Megaptera novaeangliae
Eschrichtiidae Eschrichtius Eschrichtius robustus
Neobalaenidae Caperea Caperea marginata
Odontoceti Delphinidae Cephalorhynculus Cephalorhynculus commersonii
Cephalorhynculus eutropia
Cephalorhynculus heavisidii
Cephalorhynculus hectori
Delphinus Delphinus delphis
Feresa Feresa attenuato
Globicephala Globicephala macrorhyncus
Globicephala melas
Grampus Grampus griseus
Lagenodelphis Lagenodelphis hosei
Lagenorhyncus Lagenorhyncus acutus
Lagenorhyncus albirostris
Lagenorhyncus obscurus
Lagenorhyncus australis
Lagenorhyncus cruciger
Lagenorhyncus obliquidens
Lissodelphis Lissodelphis borealis
Lissodelphis peronii
Orcaella Orcaella brevistoris
Orcinus Orcinus orca
Peponocephala Peponocephala electra
Pseudorca Pseudorca crassidens
Sotalia Sotalia fluvietilis
Sousa Sousa chinensis
Sousa teuszii
Stenella Stenella clymene
Stenella coeruleoalba
Stenella frontalis
Stenella longirostris
Steno Steno bredanensis
Pursiops Pursiops truncatus
Monodontidae Delphinapteros Delphinapteros leucas
Monodon Monodon monoceros
Phocoenidae Australophocaena Australophocaean dioptrica
neophocaena Neophocaeana phocaenoides
Phocaena Phocoena phocoena
Phocoena sinus
Phocoena spinipinnis
Phocoenoides Phocoenoides dalli
Physeteriidae Kogia Kogia breviceps
Kogia simus
Physeter Physeter catodon
Platanistidae Inia Inia geoffrensis
Lipotes Lipotes vexillifer
Platanista Platanista gangetica
Platanista minor
Pontoporia Pontoporia blainvillei
Ziphiidae Berardius Berardius arnuxii
Berardius bairdii
Hyperoodon Hyperoodon ampullatus
Hyperoodon planifrons
Indopacetus Indopacetus pacificus
Mesopodlon Mesoplodon bidens
Mesoplodon bowdoini
Mesoplodon carlhubsi
Mesopoldon densirostris
Mesoplodon europaeus
Mesoplodon ginkgodens
Mesoplodon grayi
Mesoplodon hectori
Mesoplodon layardii
Mesoplodon mirus
Mesoplodon peruvianus
Mesoplodon stejnegeri
Tasmacetus Tasmacetus sherpherdi
Ziphius Ziphius cavirostris

Referințe, note

modificare

Format:Refliste

Bibliografie

modificare
  • Fauna României, Mammalia, Volumul XVI, Fascicula 1, Insectivorara de Dumitru Murariu, Editura Academie Române, București, 2000. (se referea numai la caracteristicile ordinului 1,2,3)

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cetaceu


  1. ^ Mammal Species of the World[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  3. ^ Class Mammalia Linnaeus, 1758 (PDF) 
  4. ^ A Guide to the Mammals of China[*][[A Guide to the Mammals of China (book by Andrew T. Smith)|​]], p. 481  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Ordinul Cetacea
  6. ^ Thewissen, J. G. M.; Cooper, Lisa Noelle; Clementz, Mark T.; Bajpai, Sunil; Tiwari, B. N. (2007). "Whales originated from aquatic artiodactyls in the Eocene epoch of India" (PDF). Nature. 450 (7173): 1190–4. Bibcode:2007Natur.450.1190T. doi:10.1038/nature06343. PMID 18097400. S2CID 4416444.