Cimitirul Vesel din Săpânța

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci sunt scrise versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, aspecte din viața persoanelor respective.

Cimitirul Vesel din Săpânța
Cimitirul Vesel din Săpânța se află în România
Cimitirul Vesel din Săpânța
Localizarea pe harta României
Fondare1935
LocațieSăpânța, Maramureș
Număr de
morminte
800
Vechea iserică greco-catolică din Cimitirul Vesel, înainte de transformarea într-una ortodoxă (2008)
Cimitirul Vesel, vara
Imagine din Cimitirul Vesel

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, unde moartea este considerată ca un eveniment trist. În anul 1935, la sugestia preotului-paroh greco-catolic Grigore Rițiu (1892-1969), care era și profesor de limba română și latină, meșterul lemnar Stan Ioan Pătraș (1908-1977) a realizat un altfel de cruci pentru locurile de veci, une partea verticală era ceva mai lată, cu loc pentru scrirea unui epitaf.[1] Preotul Rițiu, soția și copiii săi, după 1948, au fost scoși din casa parohială și arestați pentru că nu au acceptat trecerea la Biserica Ortodoxă Română odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma. Însă, inițiativa vechiului preot-paroh greco-catolic sa s-a păstrat.[2][3] Ucenicul meșterului Stan Ioan Pătraș, Dumitru Pop-Tincu (1955-2022), a preluat în 1977 meșteșugul cioplirii unor astfel de cruci de lemn, început în perioada interbelică.[4] Din 1935 datează și primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întregul vechi cimitir a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de factură unică și totodată o atracție turistică.

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Din anul 2009 cimitirul în cauză este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.[5]

Pe crucea meșterului Stan Ioan Pătraș, părintele crucilor pictate din Cmitirul Vesel, sunt scrise următoarele versuri:

De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț[sic] oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am[sic] putut
Orișicine mia[sic] cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea

Pe o altă piatră scrie:

Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[sic] cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea

Vezi și

modificare
  1. ^ Cele mai haioase mesaje din Cimitirul Vesel din Săpânța, adevarul.ro, 14 februarie 2015. Accesat la 4 decembrie 2024.
  2. ^ Povestea Melaniei Rițiu - ultima surpraviețuitoare a temnițelor comuniste din Maramureș a plecat la ceruri, gazetademaramures.ro, 5 august 2024. Accesat la 4 decembrie 2024.
  3. ^ Cicerone Ionițoiu, Procesul comunismului - Dicționar, Litera R, procesulcomunismului.com. Accesat la 4 decembrie 2024.
  4. ^ A murit sculptorul de la Cimitirul Vesel din Săpânța, Adevărul, 15 decembrie 2022
  5. ^ Satele Unite ale … Maramureșului, 16 august 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 18 august 2016

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Cimitirul Vesel din Săpânța la Wikimedia Commons