Stan Ioan Pătraș
Stan Ioan Pătraș | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1908[1] Săpânța, Maramureș, România |
Decedat | 1977 (69 de ani)[1][2] Săpânța, Maramureș, România |
Cetățenie | România[3][4] |
Ocupație | pictor sculptor |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Stan Ioan Pătraș (n. 1908, comuna Săpânța, județul Maramureș - d. 1977, comuna Săpânța, județul Maramureș) a fost un cioplitor român în lemn, creatorul crucilor din Cimitirul vesel din Săpânța. Creația lui Pătraș se integrează armonios în arta populară maramureșeană și în tradiția artei vechi românești.
Biografie
modificareStan Ioan Pătraș s-a născut în anul 1908, în comuna Săpânța din județul Maramureș, într-o familie obișnuită cu prelucrarea artistică a lemnului. Pătraș a fost atras încă din tinerețe de sculptura în lemn, de pictură și de poezie, făurite după canoanele creației populare. A început să sculpteze cruci din stejar de la vârsta de 14 ani.
În anul 1935, Stan Ioan Pătraș, pe atunci un anonim sculptor în lemn, a început să așeze pe cruci și niște înscrisuri sub forma unor scurte poeme scrise la persoana întâi: epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greșeli gramaticale și foarte apropiate de graiul arhaic. La început, sculpta în jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar.
În anul 1936, el și-a perfecționat stilul; crucile au devenit mai înguste și au apărut figurile sculptate în relief, în culori vii, obținute din pigmenți naturali. Culoarea predominantă este albastrul, un albastru special, numit astăzi de către experți „albastru de Săpânța”. Celelalte culori au o simbolistică consacrată: verde -viață, galben -fecunditate și fertilitate, roșu -pasiune, negru -moarte. Pe crucile sale se află motive geometrice, precum și basoreliefuri
Până în anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”.
Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El și-a împodobit și propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. A încetat din viață în anul 1977.
Urmașul său, Dumitru Pop, a ales să locuiască în casa maestrului său, pe care o întreține ca atelier și muzeu.
Propriul epitaf
modificarePe crucea sa, Stan Ioan Pătraș a pus să i se încrusteze următorul epitaf:
De cu tânăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș,
Să mă ascultați oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Câte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cât am putut
Orișicine mi-a cerut.
Vai săracă lumea mea
Că greu am trăit în ea
De la paisprezece ani
Trebuia să câștig bani
La lucru greu de pădure
Cu țapin și cu săcure.
Tata -n război a plecat
Înapoi n-o înturnat.
Trei copii noi am rămas
În lume cu greu năcaz.
Vrut aș fi să mai trăiesc
Și planul să mi-l plinesc.
Din șaizeci și nouă țări
M-au vizitat până ieri.
Din conducători de stat
Foarte mulți m-au vizitat
Și de acum când or veni
Pe mine nu m-or găsi.
Și le doresc la toți bine
Care au fost pe la mine
Că viața o lăsai
La 69 de ai.
Crucea mea când s-a lucrat
Care eu mi-am comandat
Doi elevi ce-au învățat
Mi-au făcut lucru pe plac:
Turda Toader, Stan Vasile
Dumnezeu Sfântu să-i ție.”
Legături externe
modificare- ^ a b „Stan Ioan Pătraș”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Stan Ion Patras, Union List of Artist Names, accesat în
- ^ http://www.sandiegoreader.com/news/2012/oct/05/travel-merry-cemetery-maramures-romania/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/casp.1080/full Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)