Cimitirul Vesel din Săpânța
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.
| Cimitirul Vesel din Săpânța | |
_-_IMG_07.jpg) | |
| Fondare | 1935 |
|---|---|
| Locație | Săpânța, Maramureș |
| Număr de morminte | 800 |
Modifică date / text  | |
_-_IMG_19.jpg)
Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. În anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Rițiu (1892-1969), care era profesor de română și latină, meșterul Stan Ioan Pătraș (1908-1977) a realizat partea verticală a crucilor ceva mai lată, cu loc pentru epitaf.[1] Preotul Rițiu, soția și copiii săi au fost scoși din casa parohială și arestați după război, dar inițiativa sa s-a păstrat.[2][3] Ucenicul lui Stan Ioan Pătraș, Dumitru Pop-Tincu (1955-2022), a preluat în 1977 obiceiul început în perioada interbelică.[4] Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.
Din anul 2009 cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.[5]
Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:
De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț[sic] oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am[sic] putut
Orișicine mia[sic] cerut
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea
Pe o altă piatră scrie:
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[sic] cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Cele mai haioase mesaje din Cimitirul Vesel din Săpânța, adevarul.ro, 14 februarie 2015. Accesat la 4 decembrie 2024.
- ^ Povestea Melaniei Rițiu - ultima surpraviețuitoare a temnițelor comuniste din Maramureș a plecat la ceruri, gazetademaramures.ro, 5 august 2024. Accesat la 4 decembrie 2024.
- ^ Cicerone Ionițoiu, Procesul comunismului - Dicționar, Litera R, procesulcomunismului.com. Accesat la 4 decembrie 2024.
- ^ A murit sculptorul de la Cimitirul Vesel din Săpânța, Adevărul, 15 decembrie 2022
- ^ Satele Unite ale … Maramureșului, 16 august 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 18 august 2016
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Cimitirul Vesel din Săpânța la Wikimedia Commons
- Istoric, Harta și Fotografii cu Cimitirul Vesel Arhivat în , la Wayback Machine.
- Veselie mare la cimitir, 6 august 2007, Evenimentul zilei
- Săpânța, Valea Regilor la români Arhivat în , la Wayback Machine., 18 august 2010, Catalin Vischi, România liberă
- Romania e frumoasa (3): Cimitirul Vesel de la Sapanta, 6 august 2010, Razvan Pascu, RazvanPascu.ro
Imagini
modificare- Fotografii cu Cimitirul Vesel Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cimitirul Vesel (poze)
- Cimitirul Vesel - galerie de cruci
- Cimitirul Vesel - galerie de imagini
- FOTOGALERIE Cimitirul Vesel din Săpânța, în topul cimitirelor unice în lume, 12 noiembrie 2011, Adevărul
- L’Express: Cimitirul Vesel din Săpânța, ales printre cele mai frumoase din lume. GALERIE FOTO, 5 noiembrie 2012, Mihai Schiau, Gândul
- Fotografii Cimitirul Vesel de la Sapanta Arhivat în , la Wayback Machine.
