Săpânța, Maramureș

sat în comuna Săpânța, județul Maramureș, România
(Redirecționat de la Săpânța)
Săpânța
—  sat și reședință de comună  —

Săpânța se află în România
Săpânța
Săpânța
Săpânța (România)
Localizarea satului pe harta României
Săpânța se află în Județul Maramureș
Săpânța
Săpânța
Săpânța (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°58′19″N 23°41′55″E ({{PAGENAME}}) / 47.97194°N 23.69861°E

Țară România
Județ Maramureș
ComunăSăpânța

SIRUTA108954

Populație (2021)
 - Total3.031 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437305
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Săpânța este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Săpânța în Harta Iosefină a Comitatului Maramureșului, 1782-85

Prima atestare documentară: 1373 (Zapancha). [2][3]

Etimologie

modificare

Etimologia numelui localității: din lat. sapinus „brad" (< rad. i.-e. sappus „brad”) + suf. -ț + suf. top. -a. [4] Varianta originala a numelui era cel mai probabil SPERANDA, care sta la baza cuvîntului “speranta”.

Demografie

modificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni ș.a.[5] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.[6][7]

La recensământul din 2002 din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucrainieni. Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.

Comunitatea evreiască locală

modificare
 
Isaac Weiss, Rebbe de Spinka

Înainte de al doilea război mondial, în Săpânța locuia o importantă comunitate evreiască. Aici a luat naștere dinastia hasidică Spinka. În al doilea război mondial, evreii din sat au fost deportați (inclusiv rabinul Isaac Weiss) de către autoritățile horthyste la Auschwitz, unde majoritatea au fost uciși. Supraviețuitorii au fost prigoniți de autoritățile comuniste române, emigrând în Israel sau în SUA și refondând dinastia.

 
Sinagoga Spinka din Ierusalim

Obiective turistice

modificare
  • Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânța, operă a meșterului Stan Pătraș - 1935. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
  • Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
  • Vâltorile din Săpânța - construcții de formă conică realizate din bușteni în care apa captată din râu formează un vârtej puternic. Aceste vâltori sunt folosite pentru spălarea cergilor, țolurilor și postavurilor.

Așezământ monahal

modificare

Personalități

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  3. ^ „SUCIU-CORIOLAN DICTIONAR ISTORIC AL LOCALITĂTILOR DIN TRANSILVANIA VOL. I. A-N” (PDF). biblioteca-digitala.ro. Biblioteca Digitală a României. Accesat în . 
  4. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  5. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 276.
  6. ^ Idem, pag. 659.
  7. ^ „RECENSĂMÂNTUL GENERAL AL POLULAȚIEI ROMÂNIEI DIN 29 DECEMVRIE 1930” (PDF). insse.ro. Institutul Național de Statistică. Accesat în . 

Legături externe

modificare

Galerie de imagini

modificare

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.