Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene

Poziționare
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene
Coordonate	47°1′14.3″N 28°49′47.8″E ({{PAGENAME}}) / 47.020639°N 28.829944°E
Localitate	Chișinău
Municipiu	municipiul Chișinău
Țara	Republica Moldova
Adresa	str. București, 64 (64/2)
Edificare
Autorul proiectului	G.F. Lonsky
Data începerii construcției	24 mai 1881
Data finalizării	3 august 1882
Modifică date / text

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe.^[1] Este amplasat pe strada București 64 (64/2)^[2], la intersecție cu strada Pușkin. În prezent, este în administrarea Liceului „Gheorghe Asachi” din capitală.^[3]

Istorie modificare

Gimnaziul particular pentru fete, care avea să-și mute sediul în această clădire, a fost fondat în 1864 de către Liubovi Beliugova. La un moment dat, acesta a trecut în gestiunea Zemstvei guberniale a Basarabiei. În martie 1880, Zemstva a achiziționat un lot de pământ viran, aflat la intersecția străzilor Gubernială și Podoliei, pentru ca la 24 mai 1881 să fie pusă piatra de temelie a gimnaziului. Construcția clădirii a durat până la 3 august 1882, autorul proiectului și a devizului fiind G.F. Lonsky, iar supravegherea fiind asigurată de arhitectul Kurkovsky.^[1]

Descriere modificare

Clădirea are două etaje și este amplasată la colțul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, cu fațadele aliniate străzilor adiacente (Pușkin și București). Prin colțul teșit, orientat spre intersecția străzilor, este organizară intrarea de onoare în clădire, sub forma unui portic din două coloane ale ordinului doric, pe care se sprijină balconul etajului, lărgit lateral de loggia mai îngustă. Loggia de la etaj este mărginită de un portic din patru coloane ale ordinului ionic, proiectat pe fundalul peretelui străpuns de golurile ample în arc în plin cintru, corespunzător cancelariei.^[1]

Intrarea conduce într-un vestibul larg, de unde accesul spre cele două aripi se face prin culoare larg, luminate prin ferestrele orientate spre curte. Accesul la etaj se efectuează printr-o scară cu trei rampe. Fațadele sunt soluționate cu aceleași elemente ale decorației plastice: la parter și etaj ferestrele sunt în arc în plin cintru, paramentul parterului este în bosaje, al etajului – neted. Pe fundal se profilează detaliile în spiritul arhitecturii renașterii italiene: pilaștri între ferestre, arhivolte cu muluri, bolțarul central evidențiat, baluștri sub plita de pervaz. O intrare secundară conducea dinspre str. Pușkin, soluționată sub forma unui portic, dominat de un balcon la etaj.^[1]

La începutul secolului al XX-lea, din partea curții a fost alipită capela Sf. Nicolae, al cărei autor, se presupune, a fost M. Seroținski. Accesul are loc de pe palierul scării de acces la etaj, sub capelă aflându-se un spațiu folosit în calitate de sală sportivă de iarnă. Interioarele erau luminate prin ferestre largi, pereții decorați cu stucaturi și imaginea îngerilor la colțuri.^[1]

Restaurare modificare

În 2018, a fost înaintat un proiect de restaurare a edificiului, avizat pozitiv de Consiliului Național al Monumentelor Istorice la 25 mai. Șantierul urma să demareze în iunie 2018, costurile, care urmează să fie suportate de Primăria municipiului Chișinău, fiind estimate la 10 milioane de lei moldovenești.^[3]