Wikipedia

Clorochină

compus chimic
Clorochină
Identificare
Număr CAS54-05-7[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem2719[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00608[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider2618[5]  Modificați la Wikidata
UNII886U3H6UFF[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC07625[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL76[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCP01BA01[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
CCN(CC)CCCC(C)NC1=C2C=CC(=CC2=NC=C1)Cl[3]  Modificați la Wikidata
InChI
InChI=InChI=1S/C18H26ClN3/c1-4-22(5-2)12-6-7-14(3)21-17-10-11-20-18-13-15(19)8-9-16(17)18/h8-11,13-14H,4-7,12H2,1-3H3,(H,20,21)[3]  Modificați la Wikidata
Date clinice
Cale de administrareadministrare orală  Modificați la Wikidata
Date chimice
FormulăC₁₈H₂₆ClN₃[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară319,182 u.a.m.[3]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Clorochina este un analog structural al chininei[9], extras inițial din scoarța copacilor de cinchona, folosit ca medicament antimalaric, în principal în zonele în care agentul etiologic nu este parazitul Plasmodium falciparum care a dobândit rezistență la acest tratament.[10] Formele de malarie clorochino-rezistente necesită un alt tratament.[10]

Clorochina mai este utilizată în tratamentul amoebiazei extra-intestinale și în boli auto-imune cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul eritematos, datorită efectului imunomodulator.[10][11]

S-a raportat ca are un efect antiviral cu spectru larg.[12][13] Se știe ca blochează infecția virala prin creșterea pH-ului endosomal necesar pentru fuziunea virusului / celulelor, precum și prin interferarea glicozilării receptorilor celulari ai SARS-CoV.[11]

La 17 februarie 2020, Consiliul de Stat Chinez a anunțat că fosfatul de clorochină poate fi utilizat pentru tratarea pacienților cu COVID-19. Evaluarea clinică a fosfatului de clorochină în mai mult de zece spitale din mai multe provincii din China a arătat că atenuează simptomele pentru majoritatea pacienților și accelerează seroconversia virusului.[9] Ca urmare a inceput a fi utilizată experimental in multe tari pentru tratamentul COVID-19, mai ales sub forma sa mai puțin toxică de hidroxiclorochină.[14] [15][16]

Chinina și derivații de chinină (asa cum sunt de altfel și clorochina sau hidroxiclorochina descoperiți ulterior) au fost folosiți timp de cateva sute de ani, iar scoarța din care este extrasă a fost utilizată de multe culturi sud-americane chiar de dinainte de contactul european. Prin urmare se poate spune ca sunt destul de bine cunoscute potențialele efecte secundare și de aceea utilizarea lor este relativ sigură, atâta timp cât nu se depășesc dozele recomandate pentru fiecare caz în parte.[9]

Se administrează oral.[10]

Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[17] Este disponibil ca medicament generic.[10]

Este un derivat de 4-aminochinolină. A fost descoperit în anul 1934.[18][19]

Note modificare

  1. ^ a b c d chloroquine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n „Clorochină”, chloroquine (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Chloroquine (în engleză), DrugBank, accesat în  
  5. ^ a b Chloroquine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  6. ^ a b chloroquine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b CHLOROQUINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b Chloroquine (în engleză), DrugBank,  
  9. ^ a b c Nature. „Redeploying plant defences”. 
  10. ^ a b c d e „Aralen Phosphate”. The American Society of Health-System Pharmacists. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  11. ^ a b Cell Research. „Remdesivir and chloroquine effectively inhibit the recently emerged novel coronavirus (2019-nCoV) in vitro”. 
  12. ^ The Lancet. „New insights into the antiviral effects of chloroquine”. 
  13. ^ Cell Research. „Anti-malaria drug chloroquine is highly effective in treating avian influenza A H5N1 virus infection in an animal model”. 
  14. ^ Cortegiani A, Ingoglia G, Ippolito M, Giarratano A, Einav S (martie 2020). „A systematic review on the efficacy and safety of chloroquine for the treatment of COVID-19”. Journal of Critical Care. doi:10.1016/j.jcrc.2020.03.005. PMID 32173110. 
  15. ^ „Chloroquine : Didier Raoult a présenté à Macron une nouvelle étude portant sur plus de 1000 patients”. Le Parisien. . 
  16. ^ „Statele Unite aprobă tratamentul antimalarie cu clorochina împotriva coronavirusului”. Hotnews. . Accesat în . 
  17. ^ World Health Organization (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019. Geneva: World Health Organization. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  18. ^ Manson P, Cooke G, Zumla A, ed. (). Manson's tropical diseases (ed. 22nd). [Edinburgh]: Saunders. p. 1240. ISBN 9781416044703. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Bhattacharjee, Mrinal (). Chemistry of Antibiotics and Related Drugs. Springer. p. 184. ISBN 9783319407463. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clorochină&oldid=15596285