Codin (film)

film din 1963 regizat de Henri Colpi
Codin
Codine

Afișul românesc al filmului
Rating
Titlu originalCodine
Genfilm dramatic
RegizorHenri Colpi
ScenaristYves Jamiaque
Dumitru Carabăț
Henri Colpi
După romanul omonim de:
Panait Istrati
ProducătorMarin Gheoroae
Claude Sluys (directori de producție)
Samy Halfon (prod. delegat)
StudioStudioul Cinematografic București
Como-Films Paris
Les Films Tamara Paris
Unifilm Paris
DistribuitorRomfilm
Director de imagineMarcel Weiss
Ștefan Horvath
Operator(i)Adolphe Charlet
Vasile Oglindă
Jean-Pierre Lazar
Max Dulac
MontajJasmine Chasney
Gabriela Nasta
SunetDan Ionescu
Jean-Claude Marchetti
MuzicaTheodor Grigoriu
ScenografieMarcel Bogos
CostumeIleana Oroveanu
DistribuțieAlexandru Virgil Platon
Răzvan Petrescu
Françoise Brion
Nelly Borgeaud
Germaine Kerjean
Premiera15 mai 1963 (Festivalul de Film de la Cannes)
Premiera în România17 septembrie 1963
Durata94 de minute
ȚaraRPR R.P. Romînă
Franţa Franța
Locul acțiuniiRomânia  Modificați la Wikidata
Limba originalăromână
Disponibil în românăoriginal
Buget3.900.000 lei
Prezență online

Pagina Cinemagia

Codin (în franceză Codine) este un film românesc din 1963 regizat de Henri Colpi. Rolurile principale au fost interpretate de Alexandru Virgil Platon (în rolul titular), Răzvan Petrescu și Françoise Brion. Scenariul este adaptat de Yves Jamiaque după un roman omonim din 1925 scris de Panait Istrati. A avut premiera în România la 17 septembrie 1963. A intrat în concurs în 1963 la Festivalul de Film de la Cannes unde a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu.[1]

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Un pușcăriaș se luptă să supraviețuiască prin forță brută singur în mahalaua Comorofca din Brăila. Codin (Alexandru Virgil Platon) este bătăușul care a făcut 10 ani de închisoare pentru uciderea unui prieten. El se întoarce acasă la mama sa, dar zgârcenia acesteia îl înfurie. Adrian Zografi este un copil care se uită la Codin și prin ochii omului vede nedreptățile economice și sociale din perspectiva unui adult. Atunci când Codin ucide un alt om care i-a trădat încrederea, mama sa devine mai dereglată mintal și mai paranoică. Crezând că fiul ei îi va fura banii, ea plănuiește să-și omoare singurul fiu. Copilul urmărește cu groază și uimire mașinațiunile crude ale adulților din jurul său.

Distribuție

modificare

Dublaj de voce

modificare

Producție

modificare

Filmările au avut loc în perioada 27 august – 10 noiembrie 1962, cele exterioare la Brăila și în împrejurimi, cele interioare la Buftea. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.900.000 lei.[3]

Filmul a fost vizionat de 3.745.702 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[4]

Filmul a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu și premiile Comisiei superioare tehnice franceze pentru calitatea fotografiei și a imaginii color.

Mihai Tolu scria în 1963 în Contemporanul că „Adaptarea cinematografică a lui Colpi, Jamique și Carabăț, premiată de juriul Festivalului de la Cannes, respectă cu fidelitate spiritul cărții lui Panait Istrati, accentuându-i și clarificându-i semnificațiile critice, concentrând planurile de acțiune într-o fabulație densă, simplă, laconică, de o limpezime și echilibru amintind virtuțiile clasicismului.

  1. ^ „Festival de Cannes: Codine”. festival-cannes.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Adrian Epure (), „„Din culisele cinematografiei". Cum a ajuns un regizor francez premiat cu „Palme d'Or" să ecranizeze povestea lui Codin, temutul uriaș din Comorofca”, Adevărul, accesat în  
  3. ^ Codin Arhivat în , la Wayback Machine. (aarc.ro)
  4. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare