Codul penal al României de la 1969

Cod penal adoptat în Republica Socialistă România în 1969

Codul penal din 1969 a fost elaborat de Vintilă Dongoroz, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din București

Vintilă Dongoroz, principala personalitate din spatele elaborării Codului penal

Cu toate că a fost elaborat sub influența ideologiei marxiste,[1] Codul penal de la 1969 a consacrat principiul legalității incriminării și a sancțiunilor de drept penal, precum și principiul individualizării pedepselor, rămânând în vigoare până la data de 1 februarie 2014.[2]

Acest cod a fost modificat succesiv printr-o serie de legi speciale, mai ales după Revoluția Română din 1989. Până la 8 decembrie 2008 au intrat în vigoare următoarele modificări:

  • Decizia Curții Constituționale nr. 214/1997;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 463/1997;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 25/1998;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 177/1998;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 5/1999;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 150/1999;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 165/1999;
  • Legea nr. 143/2000;
  • Legea nr. 197/2000;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2000;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2001;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2001;
  • Legea nr. 456/2001;
  • Legea nr. 20/2002;
  • Legea nr. 61/2002;
  • Legea nr. 169/2002;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2002;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2002;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 143/2002;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2004;
  • Legea nr. 85/2005;
  • Legea nr. 160/2005;
  • Legea nr 247/2005;
  • Legea nr. 278/2006;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006;
  • Decizia Curții Constituționale nr. 62/2007;
  • Legea nr. 337/2007;
  • Legea nr. 58/2008;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2008.

Structură

modificare

Codul a fost împărțit în două părți: partea generală și partea specială. Partea specială era, la rândul său, în 11 titluri:[3]

  • Infracțiuni de fals;
  • Infracțiuni la regimul stabilit pentru anumite activități economice;
  • Infracțiuni la care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială;
  • Infracțiuni contra capacității de apărare a României;
  • Infracțiuni contra păcii și omenirii;
  • Dispoziții finale.
  1. ^ Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal român, partea generală, Ed. Universul Juridic, București, 2010, p. 42
  2. ^ Noul Cod Penal actualizat 2022 - Legea 286/2009, legeaz.net 
  3. ^ Duvac, pp. 21-22

Bibliografie

modificare