Coiful dacic de la Coțofenești
Coiful dacic de la Coțofenești | |
Descriere generală | |
---|---|
Datare | |
Creator | Cultura și civilizația dacică |
Număr piese | 1 |
Descoperire | |
Descoperit de | mai mulți copii |
Data descoperirii | |
Locul descoperirii | Coțofenești, România |
Aspect | |
Dimensiuni | 25,5 cm×20 cm |
Masă | 0,72608 kg |
Material | aur, argint, cupru |
Amplasare | |
Colecție | Muzeul Național de Istorie al României |
Modifică date / text |
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova,[1] de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.[2]
Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.
Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.[3]
Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare.[4] După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.[5]
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei. [6]
In prezent coiful de aur nu se afla expus la Muzeul de Istorie.
Coiful în filatelie
modificareLa 30 decembrie 1988 a fost lansată o marcă poștală cu valoarea nominală de 5 lei, cu inscripția Coif traco-getic Coțofenești-Prahova, care reprezintă o imagine a coifului din semiprofil-stânga.[7]
Coiful în numismatică
modificareLa 24 decembrie 1999, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de aur 999‰, cu greutatea de 1,224 grame și diametrul de 13,92 mm, cu o valoare nominală de 100 lei, într-un tiraj maxim de 22000 de exemplare, care are reprezentat pe revers, în centru, coiful de aur descoperit la Poiana Coțofenești, iar la exterior, inscripția circulară COIF POIANA COȚOFENEȘTI[8]. Moneda face parte dintr-o serie intitulată Istoria aurului[9].
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Stoian, Gabriel (). Dicționar geografic al județului Prahova. Ploiești - Mileniul III. p. 306.
- ^ Mihai Gramatopol: Coiful de aur de la Poiana Coțofenești[nefuncțională]
- ^ „Coiful de aur - Preluat din Revista "Atlas Magazin" nr. 4, aprilie 1998”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Comuna Dumbrăvești, județul Prahova - Sinteză Monografie -” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Coiful de la Coțofenești”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu: Coiful de la Coțofănești[nefuncțională]
- ^ Catalog de timbre : Timbru - Ceremonial Helmet from Cotofenesti-Prahova
- ^ „Coiful de la Poiana Coțofenești”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Coiful de la Coțofenești
Bibliografie
modificare- ro Berciu, Dumitru (). Arta traco-getică [Thraco-Getic Art]. Biblioteca de arheologie (în Romanian). București, Romania: Editura Academiei.
- Polacco, Luigi (). Numismatica e antichità classiche: Volume 18. Cisalpino.
- en Powell, Thomas George Eyre; Brown, M. A.; Boardman, John, ed. (). The European Community in Later Prehistory. Studies in Honour of C.F.C. Hawkes. Springer Routledge & Kegan Paul Books. ISBN 978-0-7100-6940-5.
- en Taylor, Timothy (). Hodder, Ian, ed. The Archaeology of Contextual Meanings. New Directions in Archaeology. Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-32924-8.
Legături externe
modificare- Archaeology at Coțofenești - cIMeC' Arhiva digitală de arheologie
- Sinteză a monografiei comunei Dumbrăvești Arhivat în , la Wayback Machine. - Include o descriere detaliată a descoperiri
- Articol despre coif Arhivat în , la Wayback Machine.
- Helmet in the comic strips "Din zori de istorie", published in "Cutezătorii" magazine
- The helmet in 3D by 88millimeters
- Gold and Silver Armour of the Getian-Dacian Elite. Military Equipment and Organization. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Thracian beaker with birds and animals at the Metropolitan Museum of Art
- Analiza artefactelor Geto-Dacice de aur de la Poiana-Coțofenești, Bunești-Averești, Stâncești, Cucuteni-Baiceni
- Misterul Coifurilor De Aur, formula-as.ro