Biserica Sfânta Barbara din Viena
| Biserica Sfânta Barbara din Viena | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Țara |  Austria  |
| Localitate | Viena |
| Coordonate | 48°12′35″N 16°22′44″E / 48.2096°N 16.379°E |
| Date despre construcție | |
| Stil arhitectonic | arhitectură barocă |
| Istoric | |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Biserica Sfânta Barbara din Viena este un lăcaș de cult, monument istoric și de arhitectură, situat în Postgasse (Ulița Poștei), nr. 8, din Viena, în imediata vecinătate a clădirii centrale a poștei din capitala Austriei. Lăcașul de cult a fost construit de iezuiți între 1652-1654. Începând cu 1773 a fost biserică a celebrului seminar greco-catolic cu hramul Sf. Barbara din Viena. În prezent deservește comunitatea greco-catolică ucraineană centrală din Viena.
Istoric
modificareEdificiul a fost inițial biserică a ordinului iezuit. În 1773, după desființarea temporară a ordinului, biserica a fost trecută în folosința parohiei greco-catolice din Viena. În 15 octombrie 1775, prin decretul imperial al Mariei Terezia, clădirea convictului iezuit a devenit sediu al Seminarului Greco-Catolic Sf. Barbara din Viena.
Placa memorială din anul 1775, plasată la intrare, a reținut acest eveniment: "Maria Terezia și Iosif al II-lea, domnitori ai Austriei, au transferat cu generozitate această biserică împreună cu convictul aferent în scopul formării tânărului cler al ritului oriental. 1775".
După trecerea în posesia comunității greco-catolice din Viena, Biserica Sf. Barbara a fost prevăzută cu un iconostas. Acesta a fost sculptat de meșterul sârb unit Arsenie Markovic și pictat de meșterul transilvănean Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu.[1]
Importanță
modificareÎn Seminarul Sf. Barbara din Viena s-au format de-a lungul timpului numeroși intelectuali transilvăneni și clerici de frunte ai Bisericii Române Unite cu Roma, între care Gheorghe Șincai, Ion Budai-Deleanu, Vasile Ladislau Pop, Ioan Para, Vasile Rațiu, Ion Ciocan ș.a.m.d.
Ioan Budai-Deleanu a activat pentru o vreme ca psalt (cântăreț) în această biserică, iar Petru Maior a îndeplinit funcția de prefect de studii în seminarul aferent.
În publicația România Literară, nr. 26 din 16 iulie 2010, a fost lansată ideea că iconostasul bisericii ar reproduce portretele unor cărturari transilvăneni, în chipul celor doisprezece apostoli. Astfel, prototipul pentru portretul apostolului Ioan ar fi chipul lui Ioan Budai-Deleanu.[2]
Galerie de imagini
modificare-
Biserica Sfânta Barbara din Viena (interior, vedere spre iconostas) -
Biserica Sfânta Barbara din Viena (masa altarului, din marmură)
_Innen.JPG)
_Altartisch.JPG)
Note
modificare- ^ Mircea Țoca, Un pictor român din sec. al XVIII-lea - Efrem Micu, în: SUBB-H 1968, Cluj 1969.
- ^ Ovidiu Pecican, Efrem Micu și elitele românești, în: Observator cultural, iulie 2010.
Bibliografie
modificare- Willibald Plöchl, St. Barbara zu Wien. Die Geschichte der griechisch-katholischen Kirche und Zentralpfarre (Monografie monumentală în 2 volume), Wien 1975;
- Mircea Țoca, Un pictor român din sec. al XVIII-lea - Efrem Micu, in: SUBB-H 1968, Cluj, 1969;
- Mircea Țoca, Efrem Micu. Un precursor de seamă al picturii moderne românești, în: Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor (editori), Civilizație medievală și modernă românească. Studii istorice, Cluj, 1985, pag. 234-248.