Colonia subterană
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Colonia subterană | |
| Gyarmat a föld alatt | |
 Afișul românesc al filmului | |
| Titlu original | Gyarmat a föld alatt |
|---|---|
| Gen | film dramatic |
| Regizor | asistenți de regie: Károly Makk Mihály Szemes |
| Studio | Mafilm |
| Director de imagine | Ottó Forgács |
| Montaj | Mihály Morell |
| Muzica | István Sárközy |
| Distribuție | József Bihari Erzsi Orsolya Ferenc Ladányi Ferenc Bessenyei |
| Premiera | 7 februarie 1952 |
| Durata | 93 minute a/n |
| Țara |  Ungaria |
| Limba originală | maghiară |
| Disponibil în română | subtitrat |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Colonia subterană (titlul original: în maghiară Gyarmat a föld alatt) este un film dramatic maghiar, realizat în 1951 de Károly Makk și Mihály Szemes, trecuți ca asistenți de regie, protagoniști fiind actorii József Bihari, Erzsi Orsolya, Ferenc Ladányi și Ferenc Bessenyei.
Conținut
modificare
| Această secțiune este goală. Puteți ajuta prin completarea ei. |
Distribuție
modificare- József Bihari – inginerul Barla
- Erzsi Orsolya – doamna Barla
- Ferenc Ladányi – Nyerges, responsabilul întreprinderii MAKIRT
- Sándor Suka – Környe
- István Palotai – Simics
- Lörinc Deák – secretar de stat
- József Juhász – muncitorul în vârstă
- Lajos Rajczy – Kristófi, general-colonel
- Gyula Benkö – maiorul Budai
- Antal Farkas – plutonierul
- Lajos Mányai – Dalton
- Ferenc Bessenyei – Strumpf
- László Földényi – Brudermann
- Zoltán Greguss – Forray
- Ferenc Pálffi – Mitók
- István Somló – Shaweross
- Sándor Peti – portarul
- Emil Keres – Kovács
- Mariska Halassy – tanti Simics
Culise
modificareFilmul (la care nu întâmplător lipsesc numele creatorilor: regizori și scenariști) surprinde una dintre schemele preluării puterii de către proletariat: producție perturbată, tentative de omor. Motivația este: incitația imperialistă americană și sabotajul. Cu toate acestea, Autoritatea pentru Protecția Statului este în alertă, un expert sovietic, un fost soldat erou, ajută iar compania privată este transformată în cele din urmă într-o companie națională. Amintirile inginerului șef Simon Pápay, despre deportarea sa, au devenit cunoscute abia la sfârșitul anilor 1980.[1][2]