Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Prima mențiune documentară despre această așezare datează din 7 iunie 1867, când era un cătun cu câteva case ale țăranilor dependenți de un moșier grec ce dispunea de mari proprietăți de viță-de-vie.
Toponimul „Stăuceni” provine de la cuvântul slav stav, care însemnă heleșteu, iaz, acumulare de apă – cătunul se afla lângă un iazuleț din vale. Cătunul era cunoscut ca Stavceni, selo u stava, adică „Stavceni, satul de lângă iaz”. Există ipoteza că inițial sătucul a fost fondat de niște familii stabilite aici din nordul Basarabiei, iar denumirea Stăuceni ar fi adus-o de acolo. Trecutul localității se intercalează cu istoria satului Buruiana, amplasat la 3 km de șoseaua Chișinău–Orhei. Prin sat trecea „șleahul” (drumul central / drumul bătut) spre capitală. Pământurile din împrejurimi erau ocupate cu livezi, păduri și arături ce aparțineau proprietarului Balițki.
În 1918, când a avut loc unirea Basarabiei cu România, denumirea satului a devenit Stăuceni – varianta curentă. Până în anul 1940 proprietarii livezilor și pădurilor de aici au fost Pelivan, Crihan, Cazacliu, Zavtoni, Coliban ș.a. În afară de Balițki aici aveau moșii și proprietarii Manuilă, Chiriac, Suruceanu, Sinico, Carauș, care aveau suprafețe mari de vii, de 8-15 ha, pe care cultivau Muscat de Hamburg, Coarnă Neagră ș.a. O mare parte a poamei era comercializată pe piața de la Chișinău, o altă parte era prelucrată pentru vin. Pivnița veche a proprietarului Suruceanu s-a păstrat până astăzi și servește ca o enotecă pentru colecția de vinuri a Colegiului Național de Viticultură și Vinificație.
În anul 1940, după instaurarea puterii sovietice, pe moșia lui Manuilă a fost organizat sovhozul „Grătiești”, iar pe pământurile lui Balițki și Chiriac sovhoz-trust de cantine și restaurante. În 1944, vechea plantație de viță-de-vie de la Ceucari a servit ca bază inițială pentru organizarea sovhozului „Grătiești”. În el au fost incluse și gospodăriile proprietarilor refugiați de peste Prut. Ceva mai târziu, în 1949, la el au aderat și locuitorii satului Stăuceni, mai exact aceștia au fost incluși în componența lui și li s-a cerut să iasă la lucru.
Primul director al sovhozului „Grătiești”, Simion Șanderiov, a început proiectarea și edificarea mai multor blocuri locative și administrative pe aceste locuri, a pus temelia fabricii de vinuri din Stăuceni și a format prima podgorie.
La 14 mai 1963 Sovietul Suprem al RSSM adoptă hotărârea de a crea la Stăuceni un comitet executiv independent în frunte cu Grigorii Sidocenko. În componența lui este inclus și sătucul Goianul Nou, în același timp localității i se atribuie statutul de orășel. Școala de Viticultură și Vinificație a fost mutată din sectorul Botanica al Chișinăului în Stăuceni cu statut de sovhoz.
În anii 1970, după fuzionarea Școlii de Viticultură și Vinificație din Chișinău cu sovhozul-fabrică „Grătiești”, au fost construite două cămine, două blocuri locative cu cinci etaje și alte câteva clădiri. Mai târziu, aici a început o construcție masivă a spațiului locativ individual, la sol dar și blocuri cu cinci etaje. De asemenea, a fost construită infrastructura. Locuitorii satului se ocupau cu creșterea de struguri, fructe și legume, cu prelucrarea strugurilor și producerea vinurilor.
Anul NouAnul NouAtmosfera de Crăciun ne aduce bucurie și ne amintește cu precădere de anii copilăriei, de emoția așteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întâlnim pe Moș Crăciun. Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creștine, Crăciunul e așteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă. Sigur te gândești cu drag la cadourile lui Moș Crăciun, la colinde, la mirosul de brad și la vâscul din pragul ușii. Și, cu siguranță, experiențele personale au încărcat astfel de clipe magice cu semnificații proprii. Dar mai mult decât atât, tradițiile legate de Crăciun aduc simboluri naturale vechi de sute de an
Caravana de Crăciun Caravaana de Crăciun pentru Stăuceni, mereu a însemnat un eveniment memorabil, dar chiar o activitate festivă care ne aduce magia sărbătorii minunate de Crăciun. Elevii din IPLT ,,Dragoș-Vodă” , orașul Stăuceni, în fiecare an organizează Caravana de Crăciun, pentru a dărui un zâmbet pe fața uni copil.Caravana de Crăciun
Colindele de Crăciun Colindele de Crăciun au o importanță semnificație, atât culturală cât și religioasă. Colindele reprezintă un simbol al Stăuceniului, al împărtășirii, dăruirii bucuriei Crăciunului. Aceste frumoase colinde sunt o modolitate de a crea amintiri de neuitat chiar în fiecare an.Iarna se apropie cu pași repezi, iar Consiliul Local Tineret Stăuceni, se pregătesc pentru cea de-a treia ediție a proiectului Sărbători de iarnă cu inimă caldă. 3 ani de când fac bine celor care nu își permit confortul pe care îl avem noi. 3 ani în care promovează valorile, tradițiile și obiceiurile moldovenești. Colinde de crăciun3 ani în care se apropie de tineri și bătrâni, prin simplul fapt că le pasă.Ziua îndrăgostițilorZiua îndrăgostițilorDragobete (Ziua Îndrăgostiților) Dragobetele la Stăuceni este sărbătorit pe data de 14 februarie în fiecare an.Această sărbătoare reprezintă dragostea ce este celebrată cu veselie de către tineri.Dragobetele, la rândul ei, vine cu multe obiceiuri și tradiții. În fiecare an la Stăuceni este organizat concert unde tinerii se pot simți bine. Este bine gândit și un program special, unde tinerii au posibilitatea de a participa la diferite probe remunerate cu cadouri. Se zvonește că cei care se sărută de dragobete vor fi împreună tot anul.
8 Martie Cunoscută ca și ziua femeilor, este o sarbăatoare unde se arată aprecierea și bucuria față de femei. În Stăuceni, se desfășoară multe evenimente cu ocazia acestei sărbăatori, de exemplu distribuirea cadourilor și florilor, totodată cu recitarea poeziilor către femei. Nu lipsesc concertele de seară unde se bucură toată lumea de atmosfera placută.
Paștele este o sărbatoare creștina plină de bucurie și respect. În Stăuceni, oamenii din sat merg la biserică să sfințească produsele pregătite de cu seară. Sărbătorile de Paști vin cu o mulțime de tradiții și obiceiuri, de exemplu spălarea ouălor roșii, servind ca un simbol al Învieriii. O tradiție bine cunoscută în Săuceni este ascunderea ouălor de ciocolată, respectiv copiii trebuie să le găsească.
Ziua Familiei este sărbaătorită pe 15 mai, cu prilejul acestei sărbători, stăucenienii organizează slujbe religioase in biserci pentru bunăstarea familiei. Acasă. membrii familiei îsi transmit unul altuia mesaje de apreciere și cadouri simbolice. Această sărbătoare sublinează importanța familiei în viața fiecăruia. Aici se întăresc aceste tradițti de mai bine de 30 ani.
Tradiționalul Ultimul Sunet celebrat pe 31 mai, este un eveniment ce semnifică sfârșitul anului școlar și începutul vavcanței de vară. Elevii organizează diferite discursuri și scenete de rămas bun. La sfârșitul evenimentului elevii sunt remunerați cu diplome pentru reușitele pe parcursul anului școlar și profesorii sunt mulțumiți cu flori.
Toamna de Aur se organizează, de obicei la mijlocul toamnei când toate produsele agricole sunt coapte și gata de expoziție. În Stăuceni, se organizează un târg, unde cetățenii aduc diferite produse agricole și copturi pentru a revine la un preț simbolic. Acest eveniment se desfășoară an de an și banii adunați din urma târgului sunt utilizați cu scopuri caritabile
Balul Bobocilor Toamna se numără bobocii. Spre acest sfârșit de toamnă IPLT„Dragoș -Vodă” se bucură de boboceii clasei a X-a „A” și a X-a „B”. Ce poate fi mai frumos decât viața de licean, care poate fi și dulce și amară, și veselă, dar și tristă, serioasă, dar și plină de voioșie. O părticică a acestei veți astăzi a fost prezentată de frumoșii și ingenioșii bobocei la „Balul Bobocilor”.
Primarii comunei au fost, Maria Brega (1963-1971), Anatol Prodan (1971-1974), Gheorghe Vasilencov (1974-1986), Ion Sacara (1986-1988), Ion Dragomir (1988-2007), Valentin Sitnic (2007-2019), Alexandru Vornicu (2019-prezent). În anul 1999, comuna Stăuceni a trecut în componența municipiului Chișinău.[5]
Componența Consiliului local Stăuceni (17 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[6] este următoarea:
Republica Moldova
