Conacul Vitez din Copăceni

Poziționare
Conacul Vitez

Coordonate	46°35′36″N 23°44′17″E ({{PAGENAME}}) / 46.59333°N 23.73806°E
Localitate	Copăceni, județul Cluj
Comună	Săndulești
Țara	România
Adresa	clădirea nr.501
Edificare
Data finalizării	sec. XIX
Proprietar	Statul român
Clasificare
Cod LMI	CJ-II-m-B-07575
Modifică date / text

Conacul Vitez (în maghiară Vitéz kúria) din Copăceni, județul Cluj, este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj^[1] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-II-m-B-07575).

Istoric

În 1548 Andrei Vitéz, cu soția sa Agneta Alkay au intrat în posesia satului Copăceni^[2]. Agneta Alkay descindea din familia Koppándi, fiind fiica lui Gergely Koppándi. Familia Vitéz a deținut mult timp satul Copăceni, deținând aici un conac fortificat impunător, cu bastioane și șanțuri care se puteau umple cu apă, distrus ulterior.

Din 1733, odată cu stingerea ramurii bărbătești a familiei Vitéz, satul a intrat în proprietatea fiscului, dar în anul 1743 a revenit văduvei lui György Vitéz, Susana Korda, și fiicei sale. Pe urmă, satul a devenit proprietatea familiei Bánffy, pentru ca în 1889 să se afle în proprietatea contelui István Károlyi.

La începutul secolului al XIX-lea vechiul conac fortificat mai avea acoperiș și era locuibil. Din materialele sale s-a construit în apropiere conacul actual, considerat a fi nou în anul 1889, când Balázs Orbán își redacta binecunoscuta sa monografie dedicată Turzii și împrejurimilor sale^[3]. Se mai păstrau la data respectivă pivnițele vechi ale castelului și unul dintre bastioane, care prin anii 1860 fusese folosit ca magazie.

Bibliografie

Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca, 1992.
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7.

Vezi și

Legături externe

Note

^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 19 martie 2012. Accesat în 2 decembrie 2012.
^ http://www.muzeuluniriialba.ro/docs/apulum/articole/40.%20familia%20mircea.pdf^{[nefuncțională]}
^ Torda város és környéke ("Orașul Turda și împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889

[1] „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 19 martie 2012. Accesat în 2 decembrie 2012.

[2] ttp://www.muzeuluniriialba.ro/docs/apulum/articole/40.%20familia%20mircea.pdf^{[nefuncțională]}

[3] Torda város és környéke ("Orașul Turda și împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889

[1]

[2]

[3]