Deschide meniul principal

Confederația Germană de Nord

Confederația Germană de Nord
Germania
Norddeutscher Bund
Wappen Deutscher Bund.svg – Flag of the German Empire.svg
DrapelStemă
DrapelStema confederației după 1848
Confederația Germană de Nord (roșu). Statele germane din sud care s-au alăturat în 1871 la formarea Imperiului German sunt indicate în portocaliu. Alsacia-Lorena, teritoriul anexat în urma Războiului Franco-Prusac din 1871, este indicat cu o nuanță mai deschisă de portocaliu.
Confederația Germană de Nord (roșu). Statele germane din sud care s-au alăturat în 1871 la formarea Imperiului German sunt indicate în portocaliu. Alsacia-Lorena, teritoriul anexat în urma Războiului Franco-Prusac din 1871, este indicat cu o nuanță mai deschisă de portocaliu.
CapitalăBerlin
Limbăgermană
Guvernare
Formă de guvernaremonarhie dualistă
Președinție 
Prusia, (Wilhelm I)
Cancelar 
Otto von Bismark
LegislativReichstag[*]
Istorie
Fondare1866
Formarea Federației
Unificarea Germaniei
În prezent parte din
Confederația Germană de Nord


Confederația Germană de Nord (germană Norddeutscher Bund) a luat ființă ca o alianță militară dintre 22 de state germane din nord în jurul Regatului Prusiei. În 1867 a fost transformată într-un stat federal ce a constituit punctul de formare al Imperiului German. Spre deosebire de Confederația Germană care l-a precedat, Confederația Germană de Nord a fost un stat în adevăratul sens al cuvântului. A permis consolidarea influenței Prusiei asupra Germaniei de Nord, care prin intermediul Uniunii Vamale Germane și printr-o serie de tratate de pace a reușit să controleze și statele germane din sud. Federația a fost formată în urma victoriei Prusiei asupra Austriei în Războiul Austro-Prusac din 1866. Otto von Bismark a creat constituția în urma căreia regele Prusiei Wilhelm I a devenit președintele federației iar Bismark a devenit Cancelar (prim-ministru). Statele erau reprezentate în Bundesrat (Consiliul Federal) cu 43 de membrii în care Prusia deținea 17 posturi. Reichstagul era camera inferioară formată din membrii aleși prin sufragiu universal masculin. În urma victoriei Prusiei asupra celui de Al Doilea Imperiu Francez în Războiul Franco-Prusac din 1871, Regatul Bavariei, Regatul Würtemberg, Marele Ducat Baden și partea din Marele Ducat Hessa care nu se afla deja în cadrul federației, s-au alăturat acesteia pentru a forma Imperiul German iar Wilhelm I a luat titlul de Împărat German (și nu Împărat al Germaniei deoarece Austria nu făcea parte din Imperiu).

Istoria Germaniei
Stema Germaniei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Triburile germanice
Perioada migrațiilor
Imperiu Francilor
Evul Mediu
Sfântul Imperiu Roman
Colonizarea răsăritului
Apariția națiunii germane
Confederația Rinului
Confederația Germană
Confederația Germană de Nord
Imperiul German
Imperiul German
Primul Război Mondial
Republica de la Weimar
Republica de la Weimar
Germania nazistă
Germania nazistă
Al Doilea Război Mondial
Germania postbelică
Germania între 1945-1990
Ocupația și împărțirea
Expulzarea germanilor
Republica Democrată Germană
Germania de Vest
Reunificarea Germaniei
Germania modernă
Germania

Portal Germania
 v  d  m 

MembriModificare

Stat Capitală
Regate (Königreiche)
  Prusia (Preußen)
(inclusiv Lauenburg)
Berlin
  Saxonia (Sachsen) Dresda
Mari Ducate (Großherzogtümer)
  Hessa (Hessen)
(Doar partea de la nord de râul Main
Giessen
  Mecklenburg-Schwerin Schwerin
  Mecklenburg-Strelitz Neustrelitz
  Oldenburg Oldenburg
  Sachsen-Weimar-Eisenach Weimar
Ducate (Herzogtümer)
  Anhalt Dessau
  Braunschweig Braunschweig
  Saxa-Altenburg (Sachsen-Altenburg) Altenburg
  Saxa-Coburg și Gotha (Sachsen-Coburg und Gotha) Coburg
  Saxa-Meiningen (Sachsen-Meiningen) Meiningen
Principate (Fürstentümer)
  Lippe Detmold
  Reuss, Linia Minoră Gera
  Reuss, Linia Majoră Greiz
  Schaumburg-Lippe Bückeburg
  Schwarzburg-Rudolstadt Rudolstadt
  Schwarzburg-Sondershausen Sondershausen
  Waldeck-Pyrmont Arolsen
Orașe Libere Hanseatice (Freie Hansestädte)
  Bremen
  Hamburg
  Lübeck