Conferențiar universitar

Conferențiar universitar este o funcție didactică în învățământul superior din România, superioară celei de lector universitar/șef de lucrări și inferioară celei de profesor universitar. În cercetare, se echivalează cu funcția de Cercetător științific gradul II.[1]

Condiții pentru ocuparea funcției

modificare

Funcția de Conferențiar universitar se ocupă prin concurs. Candidații trebuie să îndeplinească o serie de condițiile minime, care sunt, potrivit legii:

Activități desfășurate

modificare

Conferențiarul universitar desfășoară activități didactice și de cercetare, potrivit statului de funcții.

Norma didactică a unui conferențiar universitar este de 8 ore convenționale, din care cel puțin 4 activități de predare și poate cuprinde:

  • activități de predare;
  • activități de seminar, lucrări practice și de laborator, îndrumare de proiecte de an;
  • îndrumarea elaborării lucrărilor de licență;
  • îndrumarea elaborării disertațiilor de master;
  • îndrumarea elaborării tezelor de doctorat (în cazul deținerii abilitării);
  • alte activități didactice, practice și de cercetare științifică înscrise în planurile de învățământ;
  • conducerea activităților didactico-artistice sau sportive;
  • activități de evaluare;
  • tutorat, consultații, îndrumarea cercurilor științifice studențești, a studenților în cadrul sistemului de credite transferabile;
  • participarea la consilii și în comisii în interesul învățământului.[3]

O serie de alte activități presupun deținerea cel puțin a funcției de Conferențiar universitar:

  • membru în comisii de doctorat;
  • membru în organisme consultative ale Ministerului Educației Naționale;
  • membru în comisiile pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control ale unui inspectorat școlar;
  • membru în comisiile pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control din Ministerul Educației Naționale.[4]

Referințe și note

modificare
  1. ^ Legea nr. 1 / 2011 (Legea Educației Naționale), art. 285.
  2. ^ Legea nr. 1 / 2011 (Legea Educației Naționale), art. 219 și 301.
  3. ^ Legea nr. 1 / 2011 (Legea Educației Naționale), art. 287.
  4. ^ Legea nr. 1 / 2011 (Legea Educației Naționale), art. 168, alin (2); art. 217, alin (1); art. 261.