Constantă fizică

În știință, o constantă fizică este o mărime fizică a cărei valoare numerică este fixă.

Sunt multe constante folosite în științe, unele dintre cele mai celebre fiind: constanta lui Planck și numărul lui Avogadro. Constantele pot fi de multe feluri; unele, ca lungimea Planck reprezintă o distanță fizică fundamentală, altele ca viteza luminii semnifică viteza maximă în univers.

Mai jos este o lista cu constante fizice:

Constantă	Simbol	U.M.	Valoare cf. CODATA 2006	Valoare cf. STAS 2848-89
viteza luminii în vid	$c\,$	m•s-1	299 792 458 (prin def.)	299 792 458 (prin def.)
permeabilitatea vidului	$\mu _{0}\,$	N A-2	4π×10-7 (prin def.) = 12,566 370 614...×10-7	4π×10-7 (prin def.) = 12,566 370 614...×10-7
permitivitatea vidului	$\epsilon _{0}={\frac {1}{\mu _{0}c^{2}}}$	F•m-1	8,854 187 817×10-12	8,854 187 817×10-12
impedanța caracteristică a vidului	$Z_{0}=\mu _{0}c\,$	Ω	376,730 313 461... (prin def.)
constanta gravitațională	$G\,$	m3•kg-1•s-2	6,674 28(67)×10-11	6,672 59(85)×10-11
constanta lui Planck	$h\,$	J•s	6,626 068 76(52)×10-34	6,626 075 5(40)×10-34
constanta lui Dirac	$\hbar ={\frac {h}{2\pi }}$	J•s	1,054 571 596(82)×10-34
masa lui Planck	$m_{\rm {P}}=\left({\frac {\hbar c}{G}}\right)^{1/2}$	kg	2,176 44(11)×10-8	2,176 71(14)×10-8
lungimea lui Planck	$l_{\rm {P}}=\left({\frac {\hbar G}{c^{3}}}\right)^{1/2}$	m	1,616 252(81)×10-35	1,616 05(10)×10-35
timpul lui Planck	$t_{\rm {P}}=\left({\frac {\hbar G}{c^{5}}}\right)^{1/2}$	s	5,391 24(27)×10-44	5,390 56(34)×10-44
sarcina elementară	$e\,$	C	1,602 176 487(40)×10-19	1,602 177 33(49)×10-19
masa de repaus a electronului	$m_{e}\,$	kg	9,109 382 15(45)×10-31	9,109 388 7(54)×10-31
masa de repaus a protonului	$m_{p}\,$	kg	1,672 621 637(83)×10-27	1,672 623 1(10)×10-27
masa de repaus a neutronului	$m_{n}\,$	kg	1,674 927 211(84)×10-27	1,674 928 6(10)×10-27
unitatea atomică de masă	$m_{u}=1u\,$	kg	1,660 538 782(83)×10-27	1,660 540 2(10)×10-27
numarul lui Avogadro	$L,N_{\rm {A}}\,$	-	6,022 141 79(30)×1023	6,022 136 7(36)×1023
constanta lui Boltzmann	$k,k_{\rm {B}}\,$	J•K-1	1,380 6504(24)×10-23	1,380 658(12)×10-23
constanta lui Faraday	$F\,$	C•mol-1	9,648 533 99(24)×104	9,648 540 2(10)×104
constanta universală a gazului ideal	$R\,$	J•K-1•mol-1	8,314 472(15)	8,314 510(70)
zero absolut pe scala Celsius		°C	-273,15 (prin def.)	-273,15 (prin def.)
volumul molar al gazului ideal, la p = 1 atm, t = 0°C	$V_{m}\,$	m3×10-3•mol-1	22,413 996(39)	22,414 10(19)
atmosfera standard	atm	Pa	101 325 (prin def.)	101 325 (prin def.)
constanta structurii fine	$\alpha ={\frac {\mu _{0}e^{2}c}{2h}}\,$ $\alpha ^{-1}\,$	-	7,297 352 5376(50)×10-3 137,035 999 679(94)	7,297 353 08(33)×10-3 137,035 989 5(61)
raza lui Bohr	$a_{0}\,$	m	5,291 772 085 9(36)×10-11	5,291 772 49(24)×10-11
energia Hartree	$E_{\rm {h}}\,$	J	4,359 743 94(22)×10-18	4,359 748 2(26)×10-18
constanta lui Rydberg	$R_{\infty }\,$	m-1	1,097 373 156 8527(83)×107	1,097 373 153 4(13)×107
magnetonul lui Procopiu-Bohr	$\mu _{\rm {B}}\,$	J•T-1	9,274 009 15(23)×10-24	9,274 015 4(31)×10-24
momentul magnetic al electronului	$\mu _{\rm {e}}\,$	J•T-1	-9,284 763 77(23)×10-24	-9,284 770 1(31)×10-24
factorul Landé al electronului sin.: factorul g al electronului	$g_{\rm {e}}\,$	-	-2,002 319 304 3622(15)	-2,002 319 304 386(20)
magnetonul nuclear	$\mu _{\rm {N}}\,$	J•T-1	5,050 783 24(13)×10-27	5,050 786 6(17)×10-27
momentul magnetic al protonului	$\mu _{\rm {p}}\,$	J•T-1	1,410 606 662(37)×10-26	1,410 607 61(47)×10-26
momentul magnetic ecranat al protonului într-o sferă de H2O, 25 °C	$\mu '_{\rm {p}}\,$	J•T-1	1,410 570 419(38)×10-26	1,410 571 38(47)×10-26
raportul giromagnetic al protonului	$\gamma _{\rm {p}}\,$	s-1•T-1	2,675 222 099(70)×108	2,675 221 28(81)×108
raportul giromagnetic necorectat al protonului într-o sferă de H2O, 25 °C	${\frac {\gamma '_{\rm {p}}}{2\pi }}\,$	M•Hz•T-1	42,577 4821(11)	42,577 469(15)
constanta Stefan-Boltzmann	$\sigma \,$	W•m-2•K-4	5,670 400(40)×10-8	5,670 51(19)×10-8
prima constantă a radiației	$c_{1}\,$	W•m2	3,741 771 18(19)×10-16	3,741 774 9(22)×10-16
a doua constantă a radiației	$c_{2}\,$	m•K	1,438 7752(25)×10-2	1,438 769(12)×10-2

Unele "constante" sunt în realitate artificii ale sistemului de unități utilizat, de exemplu mks sau cgs. În unități naturale, unele din aceste așa zise constante fizice se dovedesc a fi doar simpli factori de conversie.

Legături externe

• Criza constantelor, 14 decembrie 2007, Cecilia Stroe, Descoperă