Constantin Dobrogeanu-Gherea

Date personale
Constantin Dobrogeanu-Gherea

Nume la naștere	Solomon Katz
Născut	21 mai 1855(1855-05-21) Slavianka, Ekaterinoslav, Imperiul Rus, astăzi Ucraina
Decedat	7 mai 1920 (64 de ani) București, România
Căsătorit cu	Sofia Parcevska
Copii	1. Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol 2. Alexandru, militant socialist și comunist 3. Ion, estetician și filosof
Cetățenie	România (1890–)^[1]
Ocupație	teoretician socialist scriitor politician
Limbi vorbite	limba română^[3]^[4]
Pseudonim	Spartacus^[2]
Partid politic	Partidul Social Democrat Român
Studii	Universitatea de Stat din Harkov[*]
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	narodnicism, sămănătorism, poporanism, naturalism
Opere semnificative	„Neoiobagia”, „Asupra criticii”
Influențe Fiodor Dostoievski, Cristian Racovski, Leon Trotsky, Ivan Turghenev, Nicolai Ostrovski, Taras Șevcenko
A influențat pe Raicu Ionescu-Rion, Gheorghe Panu, Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Henric Sanielevici, Mihai Ralea
Note
Precursor al criticii sociologice Membru marcant al Partidului Social Democrat Român Principalul propagator al marxismului și al ideilor socialiste în România
Modifică date / text

Constantin Dobrogeanu-Gherea (la naștere Solomon Katz, n. 21 mai 1855, Ekaterinoslav, Imperiul Rus – d. 7 mai 1920, București, România) a fost un scriitor și fruntaș socialist român de origine evreiască. Numele lui real era Solomon Katz, în limba ucraineană Mihail Nikitici Kass.^[5]

Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană
Curente în literatura română
Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism
Scriitori români
Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m

Biografie

Constantin Dobrogeanu-Gherea a făcut studiile secundare la Ekaterinoslav și la Harkov, urmând apoi timp de un an cursurile Facultății de științe din Harkov. În anul 1875 vine în România^[6], de unde însă va fi răpit 3 ani mai târziu de agenții ohranei țariste și întemnițat în Rusia. Va evada și reveni în România în anul 1879, de unde contribuie la editarea unor reviste precum ”Contemporanul”, ”Revista socială” și ”Critica socială”.^[7]

A fost unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român, fiind principalul autor al programului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, înființat în 1893 și reînființat în 1910. A fost un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susținea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendință. A semnat și Ioan Gherea.^[8]

Lev Troțki îi face un portret special: "Printre miniștrii, diplomații sau prefecții din România, nu puțini sunt cei care au învățat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generație de muncitori socialiști români spre învățăturile marxismului. Gherea și Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluția din Rusia și au inițiat un nou tip de partid socialist" . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinții sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.

Statuia lui Constanti Dobrogeanu-Gherea din București

Opera literară

În cele trei volume de studii critice publicate i se reține meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.

A fost influențat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paște cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului și un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mișcarea poporanistă.

A deținut în proprietate restaurantul gării din Ploiești, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competențelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reușesc mai bine sandvișurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era "mai presus de orice critică". ^[9]

A fost unul din apropiații lui Ion Luca Caragiale și a scris un articol foarte incitant în care a încercat să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului lui Mihai Eminescu, acesta fiind unul din primele studii de receptare ale operei marelui poet.

El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, o veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne Asupra criticii.

Studii politice și sociale

Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910

Studii critice

În alte limbi

Kritikai tanulmányok (Studii critice), traducere în limba maghiară de Csehi Gyula, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1963.^[10]

Reeditări

Studii critice, București, Ed. Viața Românească, 1923
Studii social-politice, București, Ed. Politică, 1968
Asupra criticei. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1973
Studii critice, București, Ed. Minerva, 1976
Critice. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1983
Opere Complete, Editura Politică, București, Vol. 1-2-3-4-5-6-7-8; (1976-1983)

Galerie

De la stânga la dreapta: Christian Rakovsky, Leon Trotsky și Constantin Dobrogeanu-Gherea la o întâlnire în București (1913)
Domnul Gherea gătește bine, în Revista Pagini literare - de Nicolae S. Petrescu-Găină

Bibliografie

Felix Aderca, C. Dobrogeanu-Gherea: viața și opera, București, Casa Școalelor, 1947
George Ivașcu, Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Albatros, 1972
Zigu Ornea, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Cartea Românească, 1983
Marcel Crihană, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Perpessicius, 2003
Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc (Formele fără fond în opera lui C.D. Gherea), Comunicare.ro, 2007
Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei românești, EDP, 1984, p 161-172

Note

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Wikisursă

La Wikisursă există texte originale legate de Constantin Dobrogeanu-Gherea

^ https://jurnalul.ro/cultura/constantin-dobrogeanu-gherea-spion-rosu-critic-literar-931782.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Spartacus, Autoritatea BnF
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Realitatea Evreiască - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005
^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (2021). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 196.
^ Ștefănescu, Ștefan (1979). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 127.
^ Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești (1890-1934), Volumul II, Paul Editions, București, 2022, p. 9. (Reproducere a ediției din anul 1934)
^ Placa memorială și bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea^{[nefuncțională]}
^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 361.

cf. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și până în prezent, București, Ed. Minerva, 1984, p. 549

Vezi și

Bustul lui Constantin Dobrogeanu-Gherea din București

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – D
Leon Trotsky, Political Profiles, Dobrogeanu-Gherea
Salata de icre a lui Dobrogeanu-Gherea Arhivat în 26 martie 2012, la Wayback Machine., 24 martie 2012, Rodica Mandache, Jurnalul Național
LUMEA ROMANEASCA LA 1900/ Un restaurant al gloriilor de altadata: „La Gherea”, 16 februarie 2010, Ion Bulei, Ziarul de Duminică

[2c0c763fdb60f45c933a6499758ac64b-1] ttps://jurnalul.ro/cultura/constantin-dobrogeanu-gherea-spion-rosu-critic-literar-931782.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[b162f76d5a8bd73afdfbb4af446ff21a-2] Spartacus, Autoritatea BnF

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-3] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[6ee1eeed69265e3246816a317dff172a-4] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[5] Realitatea Evreiască - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005

[6] Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (2021). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 196.

[7] Ștefănescu, Ștefan (1979). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 127.

[8] Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești (1890-1934), Volumul II, Paul Editions, București, 2022, p. 9. (Reproducere a ediției din anul 1934)

[9] Placa memorială și bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea^{[nefuncțională]}

[10] Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 361.

[1]

[3]

[4]

[2]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]