Constantin Kirițescu
Constantin Kirițescu | |||
![]() | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [1][2] ![]() București, România ![]() | ||
Decedat | (88 de ani)[1][2] ![]() București, România ![]() | ||
Copii | Costin Kirițescu ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | istoric zoolog[*] ![]() | ||
Limbi vorbite | limba română[3] ![]() | ||
Activitate | |||
| |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Constantin Kirițescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român.
A fost profesor la Liceul Sf. Sava[4].
A contribuit la dezvoltarea învățământului secundar, a reprezentat țara noastră la Liga Națiunilor, în secția școlară (3/16).
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România[5].
Herpetolog
modificareCa zoolog, Constantin Kirițescu a pus bazele cercetărilor herpetologice România, prin publicarea cărții „Cercetări asupra faunei herpetologice a României” în care a realizat inventarul faunistic al reptilelor și amfibienilor din România, schițând zoogeografia lor și insistând asupra unor probleme de sistematică. El a semnalat pentru prima dată prezența speciei Eryx jaculus pe teritoriul României (1903) și a descris o nouă subspecie de triton, care ulterior avea să fie ridicată la rang de specie (Triturus dobrogicus).[6]
Distincții
modificare- titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne” (13 octombrie 1964) „cu prilejul aniversarii a 100 de ani de la înființarea Universității din București, pentru activitate îndelungată, contribuție în dezvoltarea științei și merite deosebite în dezvoltarea învățămîntului superior”[7]
In memoriam
modificare- Colecția muzeală a Mănăstirii Țigănești cuprinde și Camera memorială Constantin Kirițescu. Lucrurile ilustrului academician au fost aduse aici de fiul său, Costin Kirițescu (1908-2002), economist român, membru titular (1992) al Academiei Române, care a fost un apropiat și binefăcător al Mănăstirii Țigănești.[8]
- După Revoluția din 1989, strada Stupinei din București a fost redenumită Constantin Kirițescu.
Scrieri
modificare- Istoria războiului pentru întregirea României: 1916-1919
- Ed. I: 2 vol., Editura Casei Școalelor, Tipografia „România Nouă”, București, 1922-1923 (finalizată decembrie 1921)
- Ed. a II-a refăcută și mult adăogită: 3 vol., Editura Casei Școalelor, Atelierele „Cartea Românească”, București, 1925-1927 (finalizată decembrie 1925)
- Ed. a III-a: 2 vol, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, ISBN 973-29-0048-2 (finalizată februarie 1959)
- Printre Apostoli, Editura Cartea Românească, București, 1929
- Clemenceau, Editura Cartea Românească, București, 1933
- Munții Baraolt, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, Editura Cartea Românească, București, 1937
- Făclii stinse...Portrete de dascăli, Editura Cartea Românească, București, 1938
- L'organisation de l'enseignement superieur en Roumanie, Paris, Imprimeria Polyglote Vuibert, 1938,
- Palaestrica - o istorie universală a culturii fizice, Editura Uniunii de Cultura Fizică și Sport, 1943
- Școala română într-o răscruce de istorie, Fundația regală pentru literatură și știință, 1943
- Portrete, oameni pe care i-am cunoscut, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985
Note
modificare- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Bibliothèque nationale de France
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Colegiul Național Sfântu Sava”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.10” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Istoricul cercetărilor herpetologice în România”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 635 din 13 octombrie 1964 pentru conferirea titlului de „Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne”, de ordine și medalii unor cadre didactice și tehnic-administrative de la Universitatea din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 15, 25 octombrie 1964, p. 109.
- ^ Colecția muzeală de la Mănăstirea Țigănești