Portal:România în Primul Război Mondial

Bine ați venit pe portalul dedicat participării României la Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice, militare, sociale, economice și culturale ale implicării României în Marele Război. Portaluri relaționate: Istorie - Război - Primul Război Mondial - Acțiunile militare postbelice - Marea Unire - Al Doilea Război Mondial modificare  România în Primul Război Mondial Tratatul cu Antanta Regele Ferdinand Participarea României la Primul Război Mondial acoperă perioada dintre 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, perioadă în care statutul de beligeranță al României a fost pe rând de țară combatantă, în stare de armistițiu, țară necombatantă și din nou țară combatantă, la finalul războiului. La izbucnirea Primului Război Mondial, România avea să fie prinsă în jocurile de putere din sistemul internațional. Pe de o parte ea era un obiect al rivalităților imperiilor vecine, care aveau pregătite planuri anexioniste pentru diferite părți ale teritoriului său, pe de altă parte România căuta să își creeze condițiile propice pentru îndeplinirea idealului național, de adunare într-un singur stat a tuturor provinciilor istorice românești. Din punct de vedere militar, România venea după o victorie fără glorie în Al Doilea Război Balcanic, euforia victoriei făcând să se treacă cu ușurință peste lipsurile manifestate în domeniul conducerii militare, organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării cu armament și tehnică de luptă moderne. Deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România a ales să se declare neutră la izbucnirea ostilităților, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. În anii neutralității, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni asupra României combinate cu promisiuni, pentru a li se alătura. În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, la 14/27 august 1916, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă. După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, care va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat. În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou „leadership” militar (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului. Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau ca în continuare să dezvolte această ofensivă pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensiva strategică. Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. Citește mai mult ... modificare  Articole recomandate Articole de calitate Vintilă I. C. Brătianu Campania din Balcani (Primul Război Mondial) Take Ionescu Nicolae Iorga Constantin Prezan Corpurile Voluntarilor Români din Rusia Întunecare Consiliul de Coroană din 1918 Crucea Eroilor Neamului Liste de calitate Ofițeri decorați cu ordinul „Mihai Viteazul” Drapele de luptă decorate cu ordinul „Mihai Viteazul” Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) Articole bune Legiunea Voluntarilor Români din Italia Constantin Mușat Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 Pădurea spânzuraților Acordul Averescu-Racovski Alte articole Participarea României la Primul Război Mondial Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial A doua bătălie de pe Valea Jiului Regina Maria a României Marele Cartier General Armata de Nord Divizia 1 Voluntari sârbă Eremia Grigorescu Erich von Falkenhayn Curt von Morgen Dmitri Șcerbaciov Pantelei Kiselov modificare  Bătălii de pe frontul românesc Trecerea Carpaţilor Generalul Falkenhayn pe front Unitate română în aparare Acțiunile militare ale Armatei României în Primul Război Mondial Campania anului 1916 Operația ofensivă în Transilvania Operația de apărare pe frontul de sud Bătălia de la Turtucaia Operația de la Flămânda Acțiunile militare din Dobrogea Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați Bătălia de la Sibiu Bătălia de la Brașov Bătălia de pe Valea Prahovei Bătălia din zona Bran-Câmpulung Bătălia de pe Valea Oltului Prima bătălie de pe Valea Jiului Prima bătălie de la Oituz A doua bătălie de la Oituz A doua bătălie de pe Valea Jiului Bătălia de la Târgu Jiu Operația de apărare a teritoriului Munteniei Acțiunile militare din Oltenia Operația de apărare a Bucureștiului Luptele de pe aliniamentul Cricov-Ialomița Luptele de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru Bătălia de la Râmnicu Sărat Stabilizarea frontului pe Siret Campania anului 1917 Bătălia de la Mărăști Bătălia de la Mărășești A Treia Bătălie de la Oituz Campania anului 1918 Intervenția Armatei României în Basarabia Lupta de la Galați Lupta de la Pașcani Lupta de la Spătărești Lupta de la Mihăileni Lupta de la Tighina modificare  Comandanți militari români General Alexandru Averescu General Eremia Grigorescu General Traian Moșoiou Comandanți de mari unități din Armata României Șefi ai Marelui Cartier General General Vasile Zottu General Dumitru Iliescu General Constantin Prezan Șef al Marelui Stat Major General General Constantin Christescu Comandanți de armate General Ioan Culcer General Alexandru Averescu General Mihail Aslan General Eremia Grigorescu General Ioan Dragalina General Nicolae Petala General Paraschiv Vasilescu General Dumitru Stratilescu General Grigore Crăiniceanu General Arthur Văitoianu Comandanți de corpuri de armată General Ioan Popovici General David Praporgescu General Gheorghe Sănătescu General Ioan Pătrașcu General Aristide Razu General Dumitru Cotescu General Constantin Tănăsescu General Gheorghe Văleanu General Gheorghe Mărdărescu General Ioan Popovici General Gheorghe Georgescu General Gheorghe Burghele General Ioan Istrate General Ioan Rașcu General Nicolae Sinescu Comandanți de grupuri de divizii General Constantin Iancovescu General Alexandru Hartel General Radu Radian Comandanți de divizii General Ioan Anastasiu General Nicolae Mihăescu General Constantin Manolescu General Alexandru Socec General Ștefan Holban General Ioan Vlădescu General Ioan Jitianu General Marin Ionescu General Marin Niculescu General Alexandru Mărgineanu General Grigore Simionescu General Constantin Anastasiade General Ioan Ghinescu General Petre Frunză General Constantin Petala General Toma Lișcu General Ioan Vernescu General Constantin Costescu General Nicolae Arghirescu General Gheorghe Dabija General Aristide Lecca General Alexandru Anastasiu General Grigore Bunescu General Nicolae Rujinschi General Constantin Scărișoreanu General Traian Moșoiu General Ioan Popescu General Paul Angelescu Colonel Alexandru D. Sturdza General Iacob Zadik General Ioan Basarabescu General Emanoil Manolescu Mladian General Ioan Oprescu General Henri Cihoski General Ioan Muică General Dumitru Cocorăscu General Ernest Broșteanu General Traian Găiseanu General Cleante Davidoglu General Constantin Teodorescu General Marcel Olteanu General Constantin Neculcea General Alexandru Referendaru General Dimitrie Lambru General Matei Castriș General Ioan Rășcanu Colonel Dumitru Colori General Ștefan Ștefănescu General Ioan Herescu General Nicolae Botea General Gheorghe Rusescu General Mihail Schina General Romulus Scărișoreanu General Grigore Basarabescu General Petre Greceanu General Alexandru Constantinidi modificare  Unități militare române Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) Armate Armata 1 Armata 2 Armata 3 Armata de Nord Corpuri de armată Corpul I Armată Corpul II Armată Corpul III Armată Corpul IV Armată Corpul V Armată Corpul VI Armată Corpul VII Armată Corpul de Cavalerie Grupuri de divizii Grupul Apărării Dunării Grupul de divizii „Prahova” Grupul de divizii „Râmnic” Grupul de divizii „Oituz-Vrancea” Grupul de divizii „General Istrati” Grupul de divizii „General Radian” Grupul de divizii „General Hartel” Grupul de divizii „General Rașcu” Divizii de infanterie Divizia 1 Infanterie Divizia 2 Infanterie Divizia 3 Infanterie Divizia 4 Infanterie Divizia 5 Infanterie Divizia 6 Infanterie Divizia 7 Infanterie Divizia 8 Infanterie Divizia 9 Infanterie Divizia 10 Infanterie Divizia 11 Infanterie Divizia 12 Infanterie Divizia 13 Infanterie Divizia 14 Infanterie Divizia 15 Infanterie Divizia 16 Infanterie Divizia 17 Infanterie Divizia 18 Infanterie Divizia 19 Infanterie Divizia 20 Infanterie Divizia 21 Infanterie Divizia 22 Infanterie Divizia 23 Infanterie Divizia 1 Vânători Divizia 2 Vânători Divizii de cavalerie Divizia 1 Cavalerie Divizia 2 Cavalerie modificare  Unități militare străine Armata imperială rusă Armata imperială germană Armata austro-ungară Forțele Puterilor Centrale dislocate pe frontul român Forțele ruse dislocate pe frontul român PUTERILE CENTRALE Unități germane Armata 9 Corpul I Rezervă Corpul XVIII Rezervă Corpul XXIV Rezervă Corpul XXXIX Rezervă Corpul XI Armată Comandamentul General 52 Rezervă Comandamentul General 54 Rezervă Corpul de Cavalerie Corpul Alpin Unități austro-ungare Armata 1 Armata 7 Corpul VI Armată Corpul VIII Armată Corpul IX Armată Corpul XXI Armată Corpul de Cavalerie Unități bulgare Armata 3 Divizia 1 Infanterie Divizia 4 Infanterie Divizia 6 Infanterie Divizia 12 Infanterie Divizia 1 Cavalerie Divizia Mixtă Unități turce Corpul 6 Armată Divizia 15 Infanterie Divizia 25 Infanterie Divizia 26 Infanterie Unități combinate Divizia Combinată de Cavalerie germano-bulgară ANTANTA Unități ruse Armata de Dobrogea Armata de Dunăre Armata 4 Armata 6 Corpul 2 Armată Corpul 4 Armată Corpul 4 Siberian Corpul 7 Armată Corpul 8 Armată Corpul 24 Armată Corpul 26 Armată Corpul 29 Armată Corpul 30 Armată Corpul 36 Armată Corpul 40 Armată Corpul 45 Armată Corpul 47 Armată Corpul 3 Cavalerie Corpul 5 Cavalerie Corpul 6 Cavalerie Unități sârbe Divizia 1 Voluntari Unități franceze Armata de Dunăre modificare  Corpuri de voluntari români Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) Corpurile Voluntarilor Români din Rusia Corpul de Legionari români din Bucovina Legiunea Voluntarilor Români din Italia Legiunea Română din Franța Legiunea Română din Praga Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena Voluntarii Români din America modificare  Armamente Puşcă Mannlicher Mitralieră Maxim Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial Armament de infanterie Arme de foc Revolver Saint Etienne, Md. 1896 cal. 8 mm Revolver Smith & Wesson, Md. 3, cal. 11 mm Pistol Bergman-Bayard, Md. 1910, cal. 9 mm Pistol automatic Steyr, md 1912, cal 9 mm Pușcă cu repetiție Mannlicher, Md. 1893, cal. 6,5 mm Pușcă cu repetiție Mannlicher, Md. 1888 și 1895, cal. 8 mm Pușcă cu repetiție Lebel, Md. 1886 M93, cal. 8 mm Pușcă cu repetiție Berthier, Md. 1907/1915, cal. 8 mm Pușcă Vetterly-Vitali, Md. 1870/1887, cal. 10,35 mm Pușcă Martini-Henry, Md. 1879, cal. 11,43 mm Pușcă-mitralieră Hotchkiss, Md. 1909, cal. 8 mm Pușcă-mitralieră Chauchat CSRG Md. 1915, cal. 8 mm Pușcă-mitralieră Lewis, Md. 1912, cal. 7,62 mm Mitralieră Maxim, Md. 1909, cal. 6,5 mm Mitralieră Maxim, Md 1910, cal. 7,62 mm Mitralieră Saint Étienne ,Md. 1907, cal. 8 mm Mitralieră Schwarzlose, Md. 1907/1912, 6,5 mm Mitralieră Vickers Mk. 1, cal. 7,7 mm Mitralieră Colt–Browning, Md. 1895/1916, cal. 7,62 mm Mitralieră Hotchkiss, Md. 1914, cal. 8 mm Arme albe Sabie de artilerie, trupă, Md. 1890 Sabie de ofițer, Md. 1893 Sabie de jandarmi călări, Md. 1895 Sabie de cavalerie trupă, Md. 1906 Sabie de artilerie trupă, Md. 1906 Sabie de ofițer de cavalerie, Md. 1909 Lance de cavalerie, trupă, Md. 1890 Tun Krupp de 75 mm Obuzier Krupp de 150 mm Tun a.a. Puteaux de 75 mm Armament de artilerie Artilerie de munte Tun „Armstrong” de 63 mm, model 1883‎ Tun Krupp, Md. 1880 cal. 75 mm Artilerie de câmp Tun „Krupp” de 75 mm, model 1904‎ Tun „Krupp” de 75 mm, model 1880‎ Tun „Krupp” de 87 mm, model 1880‎ Tun „Puteaux”, Md. 1897, cal. 75 mm Tun lung „de Bange” de 120 mm, model 1878‎ Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880 Obuzier „Krupp” de 120 mm, model 1901‎ Obuzier „Krupp” de 105 mm, model 1912 Obuzier „Schneider” de 105 mm, model 1912 Obuzier „Schneider” de 150 mm, model 1912 Obuzier „Vickers” de 127 mm, model 1896 Obuzier „Saint Chamond” de 155 mm, model 1915 Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917 Mortier de tranșee de 58 mm, model 1915 Maurice Farman MF-11 Voisin III Nieuport 17 Aviația Avioane Blériot XI Maurice Farman MF-7 Henri Farman HF.20 Voisin III‎ Caudron G.3‎ Morane-Saulnier L‎ Nieuport (tip 11,12,17,21) Aviatik C.I‎ Breguet Bre.5‎ Farman F.40 Sopwith 1½ Strutter‎ Aerostația Balon captiv Drachen de 630 mc Balon captiv Caquot de 930 mc Balon captiv, pe front Balon captiv Caquot Zepelin atacând Marina Monitoare „Brătianu” „Catargiu” „Lahovary” „Kogălniceanu” Vedete „Maior Constantin Ene” „Căpitan Nicolae Lascăr Bogdan” „Căpitan Mihail Romano” „Maior Dumitru Giurescu” „Maior Gheorghe Șonțu” „Maior Nicolae Grigore Ioan” „Locotenent Dimitrie Călinescu” „Căpitan Walter Mărăcineanu” Divizia de Dunăre Trecere peste Dunăre modificare  Lupta din spatele frontului Misiunea Militară Franceză (1916-1918) Distrugerea depozitelor de cereale din sudul României în 1916 Distrugerea instalațiilor industriale petroliere din sudul României în 1916 Distrugerile provocate infrastructurii de transport din Regatul României și din Transilvania în Primul Război Mondial Reorganizarea Armatei României (1917) Evacuarea teritoriului României de către trupele ruse (1918) Misiunea Militară Franceză (1918-1919) modificare  Memoriale Mărăşeşti Mărăşti Mateiaş Mausolee Mormântul Ostașului Necunoscut Mausoleul de la Mărășești Mausoleul de la Mărăști Mausoleul de la Mateiaș Mausoleul de la Soveja Mausoleul de la Focșani Mausoleul Eroilor din Iași Mausoleul Eroilor din Comana Monumente Crucea Eroilor Neamului Arcul de Triumf Catedrala Încoronării Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) Statuia Cavaleristului în atac din Iași Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei Cimitire de onoare Cimitirul militar român de la Soultzmatt Soveja Eroul Necunoscut Focşani Soultzmatt modificare  Ordine și decorații de război Ordinul Mihai Viteazul Ordinul Steaua României Românești Ordinul Mihai Viteazul Ordinul Coroana României Ordinul Steaua României Ordinul Virtutea Militară Ordinul „Crucea Regina Maria” Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 Ofițeri decorați cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial Drapele de luptă decorate cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial Străine Legiunea de onoare (Franța) Ordinul Sfântului Gheorghe (Rusia) Ordinul Crucea Regina Maria Ordinul Legiunea de Onoare Ordinul Sfântul Gheorghe modificare  Războiul reflectat în cultură Literatură {{Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură}} Felix Aderca, 1916 Gheorghe Banea, Mușchetarii în Balcani Gheorghe Banea, Zile de lazaret – Jurnal de captivitate și spital Ioan Missir, Fata moartă Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război Cezar Petrescu, Întunecare Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților Dominic Stanca, Între două fronturi (1914-1918) Zaharia Stancu, Jocul cu moartea George Topîrceanu, Memorii de război – Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (episoduri tragice și comice din captivitate) Film Baladă pentru Măriuca Capcana mercenarilor Ecaterina Teodoroiu Întoarcerea din iad Întunecare Pădurea spânzuraților Prin cenușa imperiului Ultima noapte de dragoste Triunghiul morții Pictură Nicolae Tonitza Camil Ressu Francisc Șirato Costin Petrescu Sculptură Constantin Brâncuși Cornel Medrea Ion Jalea Oscar Han modificare  Categorii România în Primul Război Mondial Tratate ale Regatului României Români ai Primului Război Mondial Acorduri internaționale ale României din Primul Război Mondial Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial Bătălii de pe frontul românesc în Primul Război Mondial Consecințele Primului Război Mondial asupra României Consiliul de Coroană Diplomați străini în România în Primul Război Mondial Directori Generali ai Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei Documente privind participarea României la Primul Război Mondial Formate România în Primul Război Mondial Marea Unire Militari străini pe frontul românesc (1916-1918) Operațiile Armatei României în Primul Război Mondial Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură Personal civil decedat în misiune pe frontul românesc (1916-1918) Presa română în Primul Război Mondial Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial Unități militare române din Primul Război Mondial Unități militare străine pe frontul românesc în Primul Război Mondial Proiect România în Primul Război Mondial modificare  Imaginile războiului Tabloul lui Emilian Lăzărescu - Șarja de cavalerie modificare  Articolul săptămânii Acordul Averescu-Racovski reprezintă un acord de încheiere a conflictului militar existent între Guvernul României și organele revoluționare din Odesa (Colegiul Superior Autonom, RUMCEROD). Acordul între cele două părți a fost semnat în perioada 20 februarie/5 martie - 23 februarie/ 8 martie 1918. Din partea României a semnat generalul Alexandru Averescu, în calitate de prim-ministru și de ministru al afacerilor externe, iar din partea organelor revoluționare ruse activistul politic dr. Cristian Racovski. În respectiva epocă, guvernul sovietic de la Petrograd a considerat conflictul ruso-român ca fiind o chestiune de politică externă a Republicii Sovietice Ruse. Ca urmare, l-au însărcinat prin intermediul lui Lev Troțki, comisar al afacerilor străine, pe Cristian Racovski cu puteri depline în Ucraina, pentru a se ocupa de conflictul dintre ruși și români. Acesta a fost trimis la Odesa, unde a început o serie de operațiuni polițienești împotriva românilor refugiați în oraș, din calea trupelor Puterilor Centrale. După ce la 25 ianuarie/7 februarie 1918, soldații români au ocupat orașul Bender încercând apoi să treacă Nistrul la 26 ianuarie/8 februarie, s-au deschis tratativele de pace. Scopurile realizării unui acord între România și Rusia Sovietică au fost legate de aplanarea, respectiv închiderea conflictul armat dezvoltat în perioada 1917-1918 între România și Rusia. Acest fapt, s-a circumscris unui context în care pentru Regatul României au fost importante atât ameliorarea situației românilor arestați de RUMCEROD la Odesa, cât și a situației generale prin măsuri specifice ca: asigurarea spatelui Armatei române în eventualitatea reluării ostilităților cu Puterile Centrale printr-o pace în est și prin securizarea depozitelor de materiale ale Armatei Române și de hrană din Basarabia. Pentru organele sovietice a fost importantă părăsirea Basarabiei a armatei române. În timpul negocierilor Ofensiva austro-ungară din Ucraina a determinat o situație catastrofală a sovietelor, ceea ce a flexibilizat partea rusă. Consecința a fost că, acordul s-a finalizat și s-a semnat chiar dacă potrivit lui Racovski autoritățile bolșevice se opriseră „la jumătatea drumului” în ceea ce privește interesele lor în Basarabia. În ceea ce privește partea română, termenii acordului au corespuns viziunii proprii de politică externă a lui Averescu, care și-a exprimat rezerve în ceea ce privește oportunitatea unirii Basarabiei cu România în acel moment. Pătrunderea rapidă în zona Odesei a trupelor Puterilor Centrale a făcut acordul inoperant, deoarece el nu a mai ajuns să fie aplicat, cu excepția clauzei propriu-zise de armistițiu. Pe de altă parte, nefiind părtașă la semnarea acordului, Republica Democratică Moldovenească a fost liberă să-și decidă singură viitorul Semnat în condiții complexe și dramatice, acest acord a conținut numeroase vicii de formă și de fond. Diplomația română a considerat viciile sale de fond precum și evoluția ulterioară a situației, drept factori care au pus în discuție prevederile acestuia. De asemenea, a existat o discordanță majoră între pozițiile diplomațiilor română și sovietică legată de modul de interpretare al primului articol al acordului, recte al clauzei teritoriale cu referire la angajamentul ca Armata Română să părăsească Basarabia într-un interval de 2 luni, cu excepția a 10.000 de soldați necesari pentru paza depozitelor române și a căilor ferate. Alte controverse s-au declanșat cu referire la existența în acord a termenului de „ocupație românească în Basarabia”, precum și la caracterul său, etichetat de către români ca militar sau tehnic și ca politic, de către sovietici. Acordul a fost de altfel speculat ulterior pe plan extern de către de propaganda sovietică pentru a submina legitimitatea apartenenței Basarabiei la statul român. Citește mai mult ... modificare  Comunicatul oficial al zilei Nr. 1 din 15/28 august 1916 Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 august și își urmează cursul. Declarația de război contra Austro-Ungariei a fost remisă în seara de 14 august, la ora 9, la Viena. În noaptea de 14/15 august trupele noastre au atacat frontiera austro-ungară. Trupele aliate imperiale ruse au început a trece în Dobrogea, fiind primite cu entuziasm de populație. Unități din flota rusă au sosit la Constanța unde concură la apărarea coastei Mării Negre. Vase de război și baterii austro-ungare au tras focuri asupra orașelor Vârciorova, Turnu Severin și Giurgiu. Marele Cartier General modificare  Citatul zilei Istoricul militar american John Terraine, despre consecințele ezitării alegererii momentului pentru intrarea României în război: „Tragismul situației a fost că România, tărăgănând lucrurile pe problema alăturării Aliaților, a lăsat luarea unei decizii până când a fost prea târziu, și în loc să participe la consolidarea unui mare succes în iunie ea sa oferit pe sine însăși în august unei impetuoase răzbunări germane.”. ______ John Terraine, Marele Război modificare  Personalități politice Regina Maria Ionel Brătianu Alexandru Marghiloman Suverani Carol I Ferdinand I Membri ai familiei regale Regina Maria Carol al II-lea Prim-miniștri Ion I. C. Brătianu Alexandru Marghiloman Alexandru Averescu Constantin Coandă Miniștri de război Vintilă I. C. Brătianu General Constantin Iancovescu General Constantin Hârjeu General Eremia Grigorescu Lideri politici Take Ionescu Nicolae Filipescu Petre P. Carp Nicolae Iorga Constantin Stere modificare  Guvernele războiului Guvernul Ion I. C. Brătianu - 1914-1916 Guvernul Ion I. C. Brătianu - 1916-1918 Guvernul Alexandru Averescu - 1918 Guvernul Alexandru Marghiloman - 1918 Guvernul Constantin Coandă - 1918 modificare  Comandanți militari străini General Erich von Falkenhayn Mareşal August von Mackensen General Dmitri Şcerbaciov PUTERILE CENTRALE Comandanți germani Mareșal August von Mackensen General Erich von Falkenhayn General Curt von Morgen General Friedrich von Gerok General Hermann von Staabs General Robert Kosch General Karl von Wenninger General Karl Litzmann General Eberhard von Schmettow General Konrad Krafft von Dellmensingen General Viktor Kühne General Johannes von Eben General Paul von Kneussl Comandanți austro-ungari Arhiducele Carol de Austria Arhiducele Iosif de Austria Feldmareșal Franz Rohr von Denta General Arthur Arz von Straussenburg General Rudolf von Brudermann General Ludwig von Fabini General Kasimir von Lütgendorf General Anton Goldbach von Sulitaborn General Eugen Ruiz de Roxas Comandanți bulgari General Ștefan Toșev General Ștefan Nerezov General Ivan Kolev General Pantelei Kiselov General Ianko Draganov General Ștefan Popov General Gheorghi Abadjiev General Todor Kantardjiev General Nikola Jekov General Hristo Nedialkov Comandanți turci General Mustafa Hilmi Pașa Colonel Mustafa Izzet Bey Colonel Suleiman Izzet Bey ANTANTA Comandanți ruși General Dmitri Șcerbaciov General Andrei Zaioncikovski General Vladimir Saharov General Alexandr Ragoza General Vasili Flug General Eris Aliev General Leonid Sirelius General Piotr Baranov General Mihail Șișkevici General Nikolai Iunakov General Piotr Lomnovski General Konstantin Nekrasov General Evgheni Miller General Evgheni Mihelis General Nicolai Korotchevici General Gheorghi Berhman General Evgheni Novițki General Alexandr Krîmov General Leonid Veliașev General Evgheni Leontovici Comandanți francezi General Henri Mathias Berthelot Comandanți sârbi Colonel Stevan Hadzic modificare  Uniforme Armata Regală Română Uniformele armatei române Infanterie Ofiţeri Roşiori Armata Imperială Rusă Uniformele armatei ruse Infanterie Marină Cavalerie Armata Imperială Germană Uniformele armatei germane Infanterie Cască de ofiţer Cavalerie Armata Austro-Ungară Uniformele armatei austro-ungare Infanterie Cască de ofiţer Cavalerie Armata Otomană Uniformele armatei otomane Armata Bulgară Uniformele armatei bulgare modificare  Știați că... Poate nu știați că ... România a fost țară beligerantă, de partea Antantei, doar în perioadele 27 august 1916 - 27 noiembrie 1917 și 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918. deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România a ales să se declare neutră la izbucnirea războiului, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. România a intrat în război la 27 august 1916 și a declarat război doar Imperiului Austro-Ungar. gradul de general de corp de armată se acorda doar pe timp de război, fiind atribuit doar la doi generali: Constantin Prezan și Alexandru Averescu. România nu a aflat decât după război că la 11 august 1916, Franța și Rusia semnaseră un acord secret destinat să împiedice participarea României cu drepturi depline la viitoarea conferință de pace, iar în iulie 1916 se încheiase o altă înțelegere secretă între Franța și Marea Britanie care prevedea că România nu trebuia să beneficieze de ajutorul armatei de la Salonic, decât dacă ataca simultan și Bulgaria. documentele prin care România accepta să intre în război de partea Antantei s-au semnat în secret, în locuința lui Vintilă Brătianu, la 4/17 august 1916. forțele angajate de România la intrarea în război au fost de 833.601 militari, din care 576.408 în unitățile combatante și 257.193 în părțile sedentare. modificare  Războiul zi cu zi - 5 - 29 ianuarie-3 februarie 1917 1 februarie - Germania declară războiul submarin nelimitat 1918 3 februarie - Armata română ocupă Ismailul modificare  Eroi General Ioan Dragalina General David Praporgescu General Ioan Dragalina General David Praporgescu Colonel Stan Poetaș Colonel Gheorghe Naumescu Locotenent-colonel Gheorghe Poenaru-Bordea Căpitan Grigore Ignat Căpitan Ioan Coravu Căpitan Nicolae Vulovici Locotenent Nicolae Stoleru Locotenent Gabriel Pruncu Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu Sublocotenent Mihail Săulescu Sublocotenent Kázím Abdulakim Sublocotenent Ion Grămadă Sergent Gheorghe Donici Caporal Constantin Mușat Măriuca Zaharia Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu Căpitan Nicolae Vulovici modificare  Civili căzuți la datorie Dr. Haralambie Botescu Dr. Jean Clunet Soră de caritate Elena Cancicov modificare  Documente - Tratatul de pace al României cu Puterile Centrale - Textul tratatului - data și locul: 7/20 mai 1918, București - semnatari: Alexandru Marghiloman și reprezentanții Puterilor Centrale la București - prevederi: condițiile de încetare a stării de război între România și Puterile Centrale modificare  Tratate internaționale Acord între guvernele român și italian privind coordonarea pozițiilor naționale referitoare la intrarea în război Acordul secret româno-rus („Acordul Sazonov-Diamandy“) Acordul de asistența mutuală între guvernele român și italian în caz de agresiune neprovocată din partea Austro-Ungariei Tratatul de alianță dintre România și Antanta Convenția militară dintre România și Antanta Armistițiul de la Focșani Tratatul preliminar de pace al României cu Puterile Centrale Tratatul de pace al României cu Puterile Centrale modificare  Războiul informațional Reflectarea în mass-media Acțiuni de propagandă Cenzura Publicații ale autorităților de ocupație Publicații Adevărul Universul Lumina Acțiunea Evenimentul La Roumanie Viitorul modificare  Viața în vreme de război Trupele germane intrând în Bucureşti, 6 decembrie 1916 Viața în tranșee Tifosul exantematic Catastrofa feroviară de la Ciurea Prizonieri de război Viața cotidiană în refugiul din Moldova Viața cotidiană sub ocupație Victime civile ale războiului Atrocități și crime de război modificare  Preliminarii Regele Carol I 1907 Criza economică din 1899-1901 Răscoala țărănească din 1907 Domnia regelui Carol I Primul Război Balcanic Al Doilea Război Balcanic Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial Viața politică, economică și socială la începutul secolului XX Pregătiri de război Perioada neutralității Al Doilea Război Balcanic Pregătiri de război modificare  Urmări România Mare La Budapesta Unirea Basarabiei cu România Unirea Bucovinei cu România Unirea Transilvaniei cu România Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) Conferința de Pace de la Paris Reforma agrară Federația interaliată a foștilor combatanți (FIDAC) modificare  Contextul internațional Frontul de est Ofensiva Brusilov Operațiunea Faustschlag Revoluția Rusă Revoluția din Octombrie Tratatul de la Brest-Litovsk Convenția militară de la Belgrad Bulgaria în timpul Primului Război Mondial Bucovina în Primul Război Mondial modificare  Proiect România în Primul Război Mondial Obiectivele proiectului Structura proiectului Nomenclator de denumiri Glosar de terminologie specifică Bibliografia războiului Discuții tehnice Evaluare articole Consiliere încărcări imagini modificare  Participarea României la Primul Război Mondial pe alte proiecte Wikimedia