Deschide meniul principal

Proiect:România în Primul Război Mondial/Glosar de terminologie specifică

Terminologie generalăModificare

  • Acoperire - acțiune prin care se asigură (terestru sau aerian) o unitate, mare unitate sau obiectiv împotriva acțiunilor inamicului ; unitățile de acoperire interzic pătrunderea inamicului spre gruparea principală de forțe; artileria antiaeriană (aviația de vînătoare) acoperă forțele proprii împotriva loviturilor inamicului din aer.
  • Acțiune de luptă - se folosește în mod generic pentru a denumi acțiunile trupelor în toate situațiile și în toate formele luptei.
  • Adăpostire - loc (amenajare, lucrare) care oferă protecție împotriva observării inamicului, gloanțelor, proiectilelor și schijelor; din unele se poate executa foc asupra inamicului. Adăpostirile pot fi naturale (viroage, cute de teren, tăieturi de teren, gropi de obuze și bombe, păduri, clădiri etc.) sau pot fi realizate prin lucrări genistice (tranșee, șanțuri de comunicație, adăpostiri sub parapet și orice alte lucrări acoperite sau neacoperite care oferă protecție contra observării și focului inamicului.
  • Amenajare genistică - amenajarea realizată prin lucrări genistice, executate de trupe de toate armele, cu scopul de a favoriza acțiunile trupelor proprii și a îngreuia acțiunile inamicului.
  • Bătălie - o parte a operației și cuprinde totalitatea acțiunilor de luptă simultane și succesive, executate de mari unități operative și tactice de diferite categorii de forțe armate, pe o anumită direcție de operație, pentru atingerea unui scop parțial al operației.
  • Cap de pod - o porțiune de teren, stăpînită de trupe peste un curs de apă sau pe un litoral maritim, pentru a asigura trecerea peste cursul de apă, respectiv debarcarea celorlalte unități (mari unități), iar în apărare, retragerea acestora. Trupele aflate în capul de pod au flancurile rezemate pe cursul de apă (litoralul maritim).
  • Comandament - organul de conducere al unei mari unități; cuprinde pe comandant, locțiitorii acestuia, statul major al marii unități respective, comandanții de arme și șefii trupelor speciale și al logisticii, cu statele lor majore.
  • Compunere de luptă - organizarea unei mari unități (unități) în vederea ducerii unei acțiuni de luptă, incluzând și marile unități, unitățile și subunitățile afectate acesteia.
  • Detașament - element al dispozitivului de luptă (de marș) care îndeplinește o anumită misiune cu caracter independent, în folosul forțelor principale. Se constituie dintr-o subunitate sau unitate de infanterie, întărită cu elemente de sprijin de luptă.
  • Dispozitiv de luptă - dispunerea subunităților, unităților și marilor unități de diferite arme, în vederea luptei (operației).
  • Fâșie - porțiune lunga de teren, cuprinsă între două limite laterale, în care unitățile și marile unități își desfășoară acțiunile lor de luptă.
  • Flancgardă - element de siguranța care se deplasează la flancul unei unități (mari unități) care se găsește în marș.
  • Forță combativă - forța de care dispune o subunitate (unitate sau mare unitate) sub raportul stării morale, pregătirii pentru luptă, efectivelor, încadrării, armamentului, tehnicii de luptă și materialelor, precum și al gradului de oboseală.
  • Grupare - întrunire a unui număr variabil de subunități, unități sau mari unități în vederea îndeplinirii unei misiuni, fără a constitui o unitate sau o mare unitate organică.
  • Întărire - sporirea puterii unei subunități, unități sau mari unități prin afectarea (darea în subordine) altor unități sau prin sprijinirea acesteia prin acțiunile subunităților, unităților sau marilor unități de luptă sau sprijin de luptă
  • Înzestrare - se referă la armamentul, tehnica de luptă și toate felurile de materiale, pe care le are o unitate conform statului de organizare și tabelului de înzestrare.
  • Întoarcere - manevră în adâncimea flancului și spatelui inamicului executată în cooperare cu trupele care execută ofensiva de front, fără a avea legătură de foc cu acestea.
  • Învăluire - manevră asupra flancului și spatelui inamicului executată în strînsă legătură de foc cu trupele care execută ofensiva de front.
  • Mare unitate operativă - mare unitate care în mod normal organizează și duce operații (armată, front etc.).
  • Neutralizare - împiedicarea vremelnică a inamicului de a folosi în condiții normale mijloacele sale de foc, punctele de observare etc.
  • Nimicire - acțiune prin care se suprimă (se extermină) forța vie, mijloacele de foc și tehnica de luptă a inamicului.
  • Rocadă - comunicație paralelă cu linia frontului
  • Tehnică de luptă - totalitatea mijloacelor (armamentul, tancurile, autotunurile, mașinile de luptă etc.) cu care sînt înzestrate forțele armate pentru a duce lupta.
  • Unitate de foc - Cantitatea de muniții stabilită pentru fiecare fel de armament în parte (funcție de felul armamentului și de calibru) care se consumă în medie în cursul unei zile de luptă. La aviație, cantitatea de muniție și bombe pe care o ia un avion la bord pentru o ieșire.

Acțiuni militareModificare

Funcție de importanță și amploare, acțiunile militare se împart în:

  • campanii - acțiuni militare de nivel strategic, desfășurate pe un anumit teatru de război și/sau într-o perioadă mare de timp. Ex. „Campania din Balcani”, „Campania anului 1917”, „Campania din Pacific (1942)”. Campaniile sunt duse de eșaloane militare de tip Grup de armate sau Front
  • operații - acțiuni militare de nivel strategic sau operativ, desfășurate îmtr-un un anumit areal al teatrului de război și într-o perioadă limitată de timp. Ex. „Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați”, „Operația de la Flămânda” etc. Operațiile sunt duse de eșaloane militare de tip Armată (sau Grup de armate), nivelul de clasificare a lor (strategic sau operativ) fiind dat de amploarea obiectivelor urmărite/realizate
  • bătălii - acțiuni militare de nivel operativ sau tactic, desfășurate îmtr-o zonă clar delimitată al teatrului de război și într-o perioadă limitată de timp. Ex. „Bătălia de la Sibiu”, „A doua Bătălie de la Oituz (1916)” etc. Bătăliile sunt duse de eșaloane militare de tip Corp de Armată sau Grup de Divizii, nivelul de clasificare a lor (operativ sau tactic) fiind dat de amploarea obiectivelor urmărite/realizate
  • lupte - acțiuni militare de nivel tactic, desfășurate izolat sau în cadrul unei bătălii, îmtr-un loc clar delimitat și într-o perioadă limitată de timp. Ex. „Lupta de la Răzoare”, „Șarja de la Robănești” etc. Luptele sunt duse de eșaloane militare de tip Divizie, Brigadă sau Regiment. --Macreanu Iulian

Eșaloane militareModificare

Vezi șiModificare