Portal:București

Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții

modificare

București

Bucureşti: Podul Naţiunile Unite şi Calea Victoriei

Bucureștiul este capitala României și, în același timp, cel mai mare oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de peste două milioane de locuitori face ca Bucureștiul să fie a șasea capitală după mărime din Uniunea Europeană.

Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare.

Orașul se află în sud-estul țării, între Ploiești și Giurgiu, pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în centrul orașului există un lac, Lacul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de parcul Cișmigiu, inaugurat în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cișmigiu, mai există câteva parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului), Parcul Tineretului (cu Sala Polivalentă) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).

continuare >>>

modificare

Articole selectate

Ateneul Român este o sală de concerte din București, clădire situată pe Calea Victoriei în Piața Revoluției (fostă Piața Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”.

Locul unde s-a ridicat Ateneul aparținea familiei Văcăreștilor. În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu. Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundația deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”.

Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe șase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu și Matei Basarab. Construcția se termină cu o cupolă bogat decorată.

continuare >>>

modificare

Imagine selectată

Universitatea din București

modificare

Știați că...

București este a șasea capitală după mărime din Uniunea Europeană?
Casa Poporului este a doua clădire ca suprafață din lume și a treia ca volum?
Regia Autonomă de Transport București este a patra regie de transport din Europa?

modificare

Biografie selectată

Mircea Eliade (n. 13 martie S.V. 28 februarie 1907, București - d. 22 aprilie 1986, Chicago), originar din România, naturalizat cetățean american în 1966, a fost un scriitor, filozof și istoric al religiilor, profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei Sewell L. Avery din 1962, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate.

Mircea Eliade și-a construit o serioasă formație filozofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca "șef al generației" sale. Încă de la vârsta de 14 ani, începuse să scrie articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginație, ceva mai târziu, primele romane. Romanul Gaudeamus, terminat în 1928, partea a doua din Romanul adolescentului miop, cuprinde informații autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică și metafizică, Nae Ionescu, care avea să aibă o influență decisivă asupra carierei sale. Recunoscând talentul și cunoștințele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbă în redacția ziarului Cuvântul. Deși părerile posterității sunt împărțite, Nae Ionescu a avut meritul de necontestat de a fi sprijinit tinere talente ca Mihail Sebastian sau Emil Cioran.