Ion Jalea

Ion Jalea (n. 19 mai 1887, Casimcea, Tulcea, România – d. 7 noiembrie 1983, București, România) a fost artist vizual, sculptor, sculptor monumentalist și pedagog român, membru titular al Academiei Române.

Date personale
Ion Jalea
Ion Jalea
Născut	19 mai 1887 Casimcea, România
Decedat	7 noiembrie 1983, (96 de ani) București, Republica Socialistă România
Cetățenie	România
Ocupație	sculptor
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Domeniu artistic	sculptură
Studii	Academia de Arte Frumoase din București, Academia Julian
Pregătire	Frederik Storck, Dimitrie Paciurea, Antoine Bourdelle
Profesor pentru	Iosif Fekete
Mișcare artistică	Tinerimea artistică, Sindicatul Artelor Frumoase, Salonul Oficial de pictură și sculptură
Opere importante	1. „Arcaș odihnindu-se” 2. Statuia lui George Enescu 3. „Dragoș Vodă și Zimbrul”
Premii	1. Premiul de Stat 2. Artist al Poporului
Modifică date / text

A luptat în Primul Război Mondial, în cursul căruia și-a pierdut mâna stângă în luptă, fiind nevoit să sculpteze toată viața doar cu dreapta.^[1]

Biografie

După ce absolvă în 1908 Școala de Arte și Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck și Dimitrie Paciurea. Își desăvârșește formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obține Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de la Barcelona, Premiul național pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) și - în același an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcționat ca președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziții alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realității - în special a figurii umane - și tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanență glorificarea unor fapte sau personalități semnificative din experiența istorică.

În compozițiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părți, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent și static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric, a științei împăcării tensiunilor dinamice și statice ne oferă compoziția Arcaș odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926.

În data de 19 martie 2009, Președintele României de atunci, Traian Băsescu, a efectuat o vizită la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ocazie cu care a avut loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă "Arcaș odihnindu-se", sculptură de Ion Jalea, donație a statului român către Curtea de Justiție din Luxemburg.^[2]^[3]

Sculpturi

Lupta lui Hercule cu Centaurul (1925)

Statuia lui Spiru Haret, executată în 1935 de Ion Jalea din marmură de Carrara

Statuia lui George Enescu, instalată pe peluza din fața Operei Naționale București (1971)

Carmen Sylva Regina Elisabeta a României, Constanța

Compozițiile alegorice „Căderea îngerilor” și „Căderea lui Lucifer”, expuse în 1915 la a XV-a Expoziție a Tinerimii Artistice. ^[4]^[5]
Monumentul eroilor ceferiști, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea și amplasat lângă Gara de Nord din București.
Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul”, amplasată în Parcul Herăstrău din București și datată 1925.
Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în București.
Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci și distrusă în 1948. ^[6]
Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cișmigiu din București.
Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu din București. ^[7]. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte a fost nedemn mutilat cu ciocanul^[8], bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. ^[9]
Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din București.
Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 și amplasată în fața Operei Naționale București.
Bustul lui Theodor Rogalski expus în holul Studioului de concerte 'Alfred Alessandrescu' al Societății Române de Radiodifuziune
Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piața Republicii la data de 1 decembrie 1972. ^[10] Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oștean, într-o poziție statică și cu privirea spre interiorul țării.^[11]
Statuia „Aruncătorul de ciocan”, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universității din Suceava. ^[12]
Grupul statuar „Mama și școlarul”, dezvelit în anul 1977 în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava. ^[13]
Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 și amplasată în Piața Victoriei, în fața Casei de Cultură. ^[14]
Grupul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul”, dezvelit în anul 1978 în Piața Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.
Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piața Spania din București, lângă Bulevardul Dacia.
Reliefurile Împărat și Proletar.
Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focșani, amplasat în Piața Unirii. Înscris în Lista monumentelor istorice din județul Vrancea, cu codul cod LMI VN-III-m-B-06579. ^[15]

Muzeul Memorial „Ion Jalea”, Constanța

Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Colecția a fost inaugurată în august 1968 și s-a constituit pe baza donației sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985. ^[16]

Mausoleul de la Mărășești

Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat, între anii 1923 - 1938, după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur.^[17] Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938.

Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Pictura interioară a fost executată de Eduard Săulescu.

Arhitectul și sculptorul Emil Wilhelm Becker, sculptor al Casei Regale, a avut o contribuție însemnată la realizarea Mausoleului, pentru care, în anul 1924, a realizat toate sculpturile din capelă și din interiorul criptei.^[18]

Distincții

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 110 era înscris sculptorul Ion Jalea cu propunerea „comandor al Stelei”.^[19]

Decorații

titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”^[20]
medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”^[20]

Note

^ Primul Război Mondial, ignorat în arta românească^{[nefuncțională]}
^ Comunicat de presă NR. 23/09
^ Copie a unei lucrări de Ion Jalea, dezvelita la Luxemburg
^ Jalea, Ion. Căderea îngerilor
^ Căderea lui Lucifer
^ „România Liberă: Avocatul care i-a scăpat pe țărani de cămătari, articol de Dan Gheorghe, 7 decembrie 2010”. Arhivat din original la 10 decembrie 2010. Accesat în 5 septembrie 2012.
^ „Monumentul de for public, carte de vizită a identității unui popor” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 3 septembrie 2014. Accesat în 14 februarie 2011.
^ „Zelul demolator al proletcultismului”. Arhivat din original la 6 martie 2016. Accesat în 14 februarie 2011.
^ „Ștefan Cazimir: Lista lui Petrovici”. Arhivat din original la 3 septembrie 2014. Accesat în 14 februarie 2011.
^ Globalizare și identitate națională
^ Sculptura la Tulcea
^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 86
^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 89
^ Statuia ecvestra a lui Decebal
^ „Monumentul Unirii, Focsani, Piata Unirii”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 14 februarie 2011.
^ Ion Jalea - aniversarea a 116 ani de la naștere
^ Pe urmele eroilor uitati, 18 iulie 2006, Lucian Vasilescu, Descoperă, accesat la 3 mai 2012
^ „Povestea cariatidelor de pe Universitatea București”. Arhivat din original la 18 decembrie 2010. Accesat în 18 martie 2022.
^ Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării
^ ^a ^b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.

Bibliografie

Petru Comarnescu - Ion Jalea (București, 1962)

Vezi și

Listă de desenatori, caricaturiști și graficieni

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – J
Vă mai amintiți de...Ion Jalea, 20 aprilie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea: Ion Jalea (galerie foto), 14 august 2017, ZIUA de Constanța

[1] Primul Război Mondial, ignorat în arta românească^{[nefuncțională]}

[2] Comunicat de presă NR. 23/09

[3] Copie a unei lucrări de Ion Jalea, dezvelita la Luxemburg

[4] Jalea, Ion. Căderea îngerilor

[5] Căderea lui Lucifer

[6] „România Liberă: Avocatul care i-a scăpat pe țărani de cămătari, articol de Dan Gheorghe, 7 decembrie 2010”. Arhivat din original la 10 decembrie 2010. Accesat în 5 septembrie 2012.

[7] „Monumentul de for public, carte de vizită a identității unui popor” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 3 septembrie 2014. Accesat în 14 februarie 2011.

[8] „Zelul demolator al proletcultismului”. Arhivat din original la 6 martie 2016. Accesat în 14 februarie 2011.

[Petrovici-9] „Ștefan Cazimir: Lista lui Petrovici”. Arhivat din original la 3 septembrie 2014. Accesat în 14 februarie 2011.

[10] Globalizare și identitate națională

[11] Sculptura la Tulcea

[12] E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 86

[13] E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 89

[14] Statuia ecvestra a lui Decebal

[15] „Monumentul Unirii, Focsani, Piata Unirii”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 14 februarie 2011.

[16] Ion Jalea - aniversarea a 116 ani de la naștere

[cp2012-05-03-17] Pe urmele eroilor uitati, 18 iulie 2006, Lucian Vasilescu, Descoperă, accesat la 3 mai 2012

[cariatide-18] „Povestea cariatidelor de pe Universitatea București”. Arhivat din original la 18 decembrie 2010. Accesat în 18 martie 2022.

[19] Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării

[Decret155-20] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]