Grigore Bunescu

Date personale
Grigore Bunescu

Născut	15 iunie 1859
Decedat	1939, 80 de ani^[1]^{:p. 77} București, România
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer
Limbi vorbite	limba română
comandant al Diviziei 14 Infanterie
În funcție
1916 - 1918
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1880 - 1882) Școala Superioară de Război
Activitate
Gradul	Sublocotenent (1882) Locotenent (1885) Căpitan (1891) Maior (1896) Locotenent-colonel (1905) Colonel (1910) General de brigadă (1917)^[2]
A comandat	1916-1918 - comandant al Diviziei 14 Infanterie
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918)
Decorații și distincții
Decorații	Ordinul Coroana României (1906) Ordinul național „Steaua României” (1911)
Modifică date / text

Grigore Bunescu (n. 15 iunie 1859 - d. 1939, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campaniile anilor 1916 și 1917.^[3]

Cariera militară modificare

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Grigore Bunescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 35 Infanterie sau comandant al Brigăzii 16 Infanterie.^[4]^[5]^[6]^[7]

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 7 Infanterie, în perioada 3 decembrie 1916 - 12 decembrie 1916 și comandant al Diviziei 14 Infanterie, în perioada 31 decembrie 1916 - 28 octombrie 1918 distingându-se în cursul Bătăliei de la Mărăști din anul 1917.^[3]

A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 7 Infanterie în Bătălia de pe Argeș și Neajlov, din anul 1916.

„Pentru vrednicia și vitejia cu care la Călugăreni a rezistat cu o parte a diviziei întărită cu Regimentul 4 Vânători și Regimentul 14 Infanterie, respingând atacurile înverșunate ce inamicul a dat în zilele de 16-21 noiembrie 1916. S-a distins în mod deosebit în ziua de 20 noiembrie 1916, când a reușit să smulgă inamicului satul Grădiștea și liniile înaintate de la Singureni.”

Înalt Decret no. 1581 din 25 iunie 1918^[8]^{:p. 137}

Lucrări modificare

Reguli pentru manevra cu cadre, prelucrată din limba italiană, de Locot. Colonel Gr. Bunescu. Institutul de Arte Grafice si Editură Minerva, București, 1908
Studiu asupra școalelor regimentare la trupele calări și oare-cari propuneri relative, de Locotenentul Grigore Bunescu, brevetat de Stat-Major, Tipografia Carol Göbl, Bucuresci, 1890^[9]

Decorații modificare

Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1911)
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1906) ^[2]^{:p. 434}
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 25 iunie 1918^[8]^{:p. 137}

Note modificare

^ Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ ^a ^b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera B, accesat la 14 aprilie 2015

Bibliografie modificare

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și modificare

Portal România în Primul Război Mondial

Portal Primul Război Mondial

Portal Istorie

[1] Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968

[Anuar_1916-2] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[Ioanuțiu-3] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[4] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[5] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[6] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[Anuar_1915-7] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

[Anuar-8] Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930

[9] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera B, accesat la 14 aprilie 2015

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]